Tribuna
Fabrica Sevis
LUCIAN BLAGA ÎNTR-O REMARCABILĂ TRADUCERE
LUCIAN BLAGA ÎNTR-O REMARCABILĂ TRADUCERE

Ca profesoară de limba şi literatura franceză în ţară şi apoi, timp de 20 de ani, în Statele Unite ale Americii, am urmărit, cu viu interes şi spirit patriotic, fenomenul promovării valorilor româneşti peste hotare. M-au interesat îndeosebi traducerile unor opere literare româneşti în limba franceză şi în engleză, iar concluziile mele nu sunt deloc încurajante. Astfel se face că Lucian Blaga, poet-filozof pe care şi eu l-am studiat cu profundă trăire în anii de liceu sibian, nu este nici astăzi cunoscut în lumea literară internaţională la adevărata lui valoare. În America citisem cartea "Lucian Blaga şi ultima lui muză", (Editura Techno Media, Sibiu, 2015), în care scriitoarea Anca Sîrghie a dezvăluit un episod dramatic din biografia poetului. Este vorba despre ultimul deceniu din activitatea sa creatoare, desfăşurată la fel de temeinic ca în perioada interbelică. Aceasta, în ciuda tuturor obstrucţiilor politice la care regimul socialist l-a supus, ca poet interzis, profesor universitar de filosofia culturii eliminat din Facultatea clujeană unde catedra respectivă fusese înfiinţată tocmai pentru el, chiar şi ca academician, căruia nu i s-a mai găsit loc în noua structură a celei mai prestigioase instituţii ştiinţifice a României comuniste. Cu ocazia lansării făcute de autoare în statul Michigan, despre cartea aceasta de succes am aflat că primise Premiul "Octavian Goga" la Uniunea Scriitorilor din România, filiala Sibiu în 2015. Din câte am constatat, mai mulţi români din Michigan au citit cu interes această carte, bazată pe dialog în trei trepte, ceea ce i-a asigurat o formă plăcută de transmitere a unor date biografice semnificative despre poetul "Mirabilei seminţe".

Deşi exegeza blagiană deţine numeroase amintiri ale rudelor şi prietenilor poetului, cu pasiunea sa cunoscută pentru datele de istorie literară inedite, scriitoarea Anca Sîrghie a descoperit aspecte foarte puţin cunoscute din cea mai întunecată perioadă a vieţii "Sfinxului de la Lancrăm". Domnia Sa demistifică imaginea filozofului auster, aşa cum era reprezentat el în pozele şi comentariile din manualele şcolare şi în istoriile literare. În realitate, viaţa sa sufletească bogată, reflectată în poezia erotică şi în paginile memorialistice, a fost inspirată de mai multe muze.

Cea din urmă dintre ele, Elena Daniello, îl cucerise pe poet cu inteligenţa şi cu sensibilitatea ei emoţională. Dar ea a păstrat cu străşnicie, ani de-a rândul, povestea lor de dragoste. În mai 1996, la Festivalul "Lucian Blaga" de la Cluj- Napoca, o întâmplare fericită a făcut ca această distinsă doamnă să o asculte pe Anca Sîrghie prezentând o comunicare ştiinţifică despre poet. Impresionată, cum va mărturisi apoi, de inteligenţa şi de buna cunoaştere a vieţii şi a creaţiei poetice blagiene, dovedite de universitara de la Sibiu, Elena Daniello a decis să intre în dialog cu dânsa şi pentru prima dată să se destăinuie, cu bucuria de a retrăi momente de mare emoţie ale trecutului.

În cei 13 ani de prietenie care au urmat, Elena a avut plăcerea să o conducă pe Anca Sîrghie, prin locurile din Cluj unde se întâlnea cu poetul. Au urmat vizite la Sibiu, unde în anii celui de-al Doilea Război Mondial se mutase Universitatea "Regele Ferdinand I" din Cluj, ori la Gura Râului, comuna unde s-a înfiripat iubirea lor. De aceea, de câte ori s-a putut, ei s-au întors la Gura Râului în perioadele concediilor. Blaga acolo scria pe mai departe opera sa, primit cu bucurie de familia Marioarei Manta, care îl desfăta cu preparate culinare tradiţionale. Mărturisirile Elenei, notate cu grijă, s-au constituit în substanţa cărţii deja menţionate şi a celor două părţi ale filmului documentar intitulat "Amintiri despre Lucian Blaga".

Revenită acasă, la Sibiu, am descoperit recent cu bucurie versiunea în limba franceză a acestei cărţi, intitulate "Lucian Blaga et sa derniere muse" (Editura Techno Media, 2020), păs­trând prefaţa renumitului profesor universitar Ovidiu Drimba, la care se adaugă şi postfaţa profesoarei Antonia Bodea.

Sunt cel puţin două raţiuni pentru care doresc să semnalez această nouă realizare. Traducerea doamnei Sorina şerbănescu este făcută cu multă acurateţe. Pentru prima dată în structura cărţii figurează un generos capitol pe care traducătoarea a înţeles să îl dedice cititorilor de limba franceză din străinătate. El este intitulat deloc întâmplător "Chapitre du traducteur", cuprinzând o structură bogată. Semnalăm faptul că traducătoarea le oferă cititorilor, prin adnotările sale aşezate la finalul cărţii, date interesante despre personalităţile culturii române menţionate în acest text. Consider că unele note se cereau a fi esenţializate, spre a nu pune la încercare atenţia lectorilor, oricât ar fi ei de interesaţi de epoca în care a trăit Lucian Blaga şi contemporanii lui. Lui Mircea Eliade i se rezervă mai mult de 3 pagini, iar lui Dumitru Stăniloae două file, ceea ce depăşeşte noţiunea de notă bibliografică uzuală. Atunci când la nota nr. 46 realizează un eseu de explicare a titlului "Semence merveilleuse" , traducătoarea foloseşte o formă inexistentă în limba română "seminţă", pe care o îndreaptă apoi cu forma corectă, cum a fost ea folosită de autor, anume "Mirabila sămânţă", drept care apreciem că este vorba de o scăpare tipografică, uşor de îndreptat.

Pornind de la afinitatea celor două limbi romanice, Sorina şerbănescu a realizat în versiune proprie traducerea versurilor blagiene aflate în text, păstrându-le mesajul, armonia şi inefabilul atât de greu de transpus în altă limbă. O felicit pentru o asemenea izbândă. Aşadar, este cea mai complexă traducere pe care o cunosc.

A doua raţiune a semnalării acestei cărţi în versiune franceză este convingerea mea că o traducere realizată cu dăruire profesională şi pasiune, ca aceasta, se încadrează în mod simbiotic în dialogul celor două culturi afine. La început de secol al XXI-lea, cultura română are o imensă nevoie de a fi reprezentată în faţa lumii întregi prin numele unor personalităţi prestigioase, aşa cum este Lucian Blaga.

Prof. Rodica Raica

Michigan, SUA.





comentarii
1 comentarii

Ultima iubita a lui Blaga, Elena Danielo, medic stomatolog?
08.06.2021 11:26
Din aceeasi categorie
A.D.I. Eco Sibiu

Festivalul 25 ore de teatru non-stop

Muzeul Astra

Guitar Meeting

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia