Continental
Tribuna
Hipodromul, de la „Exerzierplatz”–ul austro–ungar, la jungla de beton. Azi, trecutul (II)
Dumitru CHISELIŢĂ
5914 vizualizari
Hipodromul, de la „Exerzierplatz”–ul austro–ungar, la jungla de beton. Azi, trecutul (II)

Istoria merge mai departe pe coordonate edilitar-socialiste din care noul cartier de blocuri are doar de câştigat, ca dealtfel şi proaspeţii săi locuitori: 19 blocuri noi, în care locuiesc 974 familii cu 3.358 persoane şi amenajarea căilor de acces din cartier (1968); trei blocuri turn cu câte 9 nivele (1969) şi instalarea de linii telefonice (1970). Pe 7 aprilie 1971, în cartierul Hipodrom s-a organizat o expoziţie „din sectorul metalo-chimice, nece­sare pentru amenajarea unui apartament model”. În acelaşi an, încă un bloc, cu 60 de apartamente, e dat în folosinţă şi se deschid şcolile generale Nr.19 şi Nr. 21. 96 de cetăţeni au efectuat muncă patriotică, curăţind de moloz şi pietre terenul din jurul blocurilor T1 şi T2. Blocul T3 din Hipodrom II, cu 10 etaje şi 44 de apartamente confort I, este dat în folosinţă la 27 septembrie 1972. La 8 aprilie 1973, în Consiliul Popular Municipal se propune ca „noul cartier Hipodrom” să poarte denumirea de “Mihai Viteazu”, iar străzile şi aleile lui să poarte denumiri care au legătură cu personalitatea voievodului: „Doamna Stanca”, „Fraţii Buzeşti”, „Şelimbăr” etc. Un an mai târziu, se amenajează spaţiile verzi şi se plantează 200 de arbori. Hipodromenii au, în toamna lui 1973, şi o...  mustărie: „Hipodrom”, local cunoscut de toată lumea mai mult ca „La doi Colonei”, de pe str. Luptei.
Banda rulantă a construirii (dării în folosinţă) de noi blocuri pentru „oamenii muncii”, continuă în anii următori: Blocul 3 (11 niveluri, în octombrie 1973, blocurile 37 şi 40, în august 1974, blocurile 77 şi 81 (iulie 1976), 41 (confort I sporit) şi 92, (bloc predat „către beneficiari” cu zece zile înainte de termen,  în decembrie 1976). La 13 februarie 1976,  O.J.C.V.L. (Oficiul Judeţean pentru Construirea şi V^nzarea Locuinţelor) a amenajat un „apar­tament model”, cu toate dotările, în blocul 66, apartament 1, din Hipodrom III.
La 21 februarie 1978, printre priorităţile oficialilor de atunci ai oraşului, se număra şi   capitolul „Amenajări de zone verzi şi de joacă pentru copii în Hipodrom I, II şi III” (acestea sunt viitoarele „parcări cu fiare” dintre blocuri). Nu mai lungim povestea, ea va continua la fel, cu propuneri, proiecte, raportări, dări în folosinţă la termen sau chiar înainte, până, după cum ne arată hărţile vremii, din Hipo­dromul iniţial „mic”, acum numit „Hipodrom I” din zona bd. Gh. Gh. Dej - str. Rahova, se naşte un Hipodrom II (zona străzilor Hipodromului - Luptei - Kolarov - Bd. Mihai Viteazu) Hipodrom III (zona Bd. Mihai Viteazu - Calea Cisnădiei) şi „proaspătul Hipodrom IV (Calea Cisnădiei - Calea Dumbrăvii). Extinderea şi numero­tarea cartierelor nu scapă nici ele umorului as­cuţit al românului de sub dictatură, pome­nindu-se şi de un alt „cartier” foarte populat al Sibiului, „Hipodrom V” care era de fapt... Cimitirul Municipal.

Viaţa în cartier

Ce avea de oferit Hipodromul locui­torilor săi? Păi, în primul rând, un spaţiu de locuit, putem spu­ne, mo­dern pentru acea vreme. Nu se poate nega con­fortul „de la bloc” faţă de cel „de la casă”. Chiar dacă era, cumva, înghe­suială pe scară, iar liniştea publică era in­terpretată, ca şi acum, la modul re­lativ, să nu uităm că mulţi locatari so­seau din locuri unde wc-ul era în fundul grădinii, ba­ie se făcea în li­ghean cu apă încăl­zită pe sobă, iar căldură în camere era doar dacă fă­ceai focul la „tera­cotă”. Baie cu cadă, duş şi wc, apă caldă şi rece la robinet, încălzire centrală, balcon, pivniţă, ascensor, telefon, ghenă de gunoi, erau totuşi, „ceva” în acea perioadă. Dar, din anii '80, mâna comunistă care a dat, începe să ia: curentul se întrerupe la orice oră, fără explicaţii. Căldura „centrală” de la calorifer devine aproape inexistentă, criza alimentară raţionalizează cam orice, apar deja zvonuri cu cei care cresc găini în balcon, iar noaptea, uneori, cartierul arată ca după un atac cu arme chimice: fără viaţă, fără lumină. Viaţa „la bloc” nu mai e invidiată. Copiii au însă unde se juca. Locurile amenajate cu leagăne şi balansoare, câmpul aproape, o Vale a Săpunului care era curată şi curgea frumos, teama celor mici de „omul negru” care venea seara de la Troiţă, labirintul de alei din­tre blocuri, „balastiera”, mulţimea de „colegi” de joacă, toate nasc prietenii, uneori şi conflicte de genul „mergeţi şi vă jucaţi la scara voastră”, „ce căutaţi la blocul nostru?”. Este noua generaţie, „cu cheia de gât”: părinţii lu­crează în schimburi, venind acasă tot în schimburi. Cei mici au astfel alternativa unei anume libertăţi „de mişcare” care generează, mai târziu, şi sentimentul real al libertăţii. Este o toleranţă interetnică de invidiat, chiar dacă în „gaşcă” unii erau apelaţi ca „sasu'”, „unguru'” sau „ţiganu'”, nimeni nu reclama acest lucru ca „discriminare”.
Pentru „aprovizionare”, existau magazinele de la parterele blocurilor de pe Mihai Viteazu şi Siretului. În plus, „complexul comercial” aduna aici, pe lângă invariabila „Alimentara”, cofetării, ateliere de croitorie şi „curăţătorie chimică”, reparaţii de orice fel, frizerii-coafor. Asemenea complexe erau pe străzile Luptei („Hipodrom I”), Vasile Kolarov (”Cedonia”), Rahova (lângă piaţă) şi Cisnădiei („Cireşica”) Din punct de vedere „bancar”, existau filialele CEC („Casa de Economii şi Consemnaţiuni”). Restaurante erau puţine, cel mai cunoscut şi „de lux” fiind „Transilvania”, zis şi „Transi' ” din Complexul Cedonia, „Doi colonei” la care nici până în ziua de azi nu îi ştiu clar denumirea oficială („Hipodrom” oare ?) sau „Expres”-ul de la „Ursuleţul”. Librării ca „Albatros” sau „Facla”, cofetării („Cedonia”, „Cireşica, „Pri­măvara”, „Flora”, „Silvana”). Două oficii poştale şi o centrală telefonică („La telefoane”). Apro­po, ştiaţi că la Complexul Comercial „Hipo­drom I”a funcţionat prima balanţă optică cu afişaj de preţuri, construită la fabrica sibiană “Balanţa”?
Mai adăugăm aici complexul medical de la Cedonia (construit în 1977), expoziţiile de artă culinară de la „restaurantul Transilvania”, un­de oamenii mai vedeau, pe vremea lui Ceau­şescu, cum arată mâncarea, Filiala „Hipo­drom” a Bibliotecii ASTRA (inaugurată la 20 aprilie 1981) şi, să nu uităm, piaţa agro­alimentară „de pe Rahovei”, deschisă la 20 august 1987 şi fabrica de pâine din spatele Bd. Mihai Viteazu (deschisă în 1988). Pe lângă grădiniţe cu program normal sau prelungit şi şcoli generale, Hipodromul mai „beneficia” şi de un liceu, destul de „disciplinar” ca reputaţie: „Industrial Nr. 6 Construcţii”, pe str. Oituz. Nu exista cinematograf sau biserică. Apropo, în anii '80, Hipodromul era cunoscut şi ca fiind „cartier de rockeri”.
Transportul se făcea, în general, cu auto­buzele şi ulterior troleibuzele ITS (Întreprin­derea de Transporturi Sibiu), ulterior IJTLS (Întreprinderea Judeţeană de Transporturi Sibiu): 1 şi 1 barat (str Siretului-IPAS), 2 şi 2 barat (Mihai Viteazu-gară), 9 (str Plugarilor – ICEMENERG), 11 (Cedonia – BJATM), şi 70 (Mihai Viteazu-gară), T2 (Mihai Viteazu – Gară).
Aceasta a fost o parte mică din trecutul unui cartier mare: Hipodromul. Nu am pretenţia aici de a fi oferit totul despre acesta, deci pagina va r[m]ne deschisă oricui are o poveste frumoasă despre viaţa acestui loc. Un merit important în realizarea a ceea ce citiţi aici o au amintirile personale, discuţiile cu locuitori mai „vechi” ai Hipodromului, datele istorice fiind „furnizate”, printre altele, de cd-rom-ul „Sibiu/Hermannstadt. Un trecut pentru viitor”, realizat de Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Sibiu, Forumul TRANSIRA, hărţile Sibiului de la 1914, 1976 şi anii ulteriori şi fotografiilor document realizate de Fred Nuss aflate în colecţia regretatului coleg Dumitru Niţă care, la pensionarea de la „Tribuna”, mi le-a oferit.

Despre cum arată Hipodroamele astăzi,
în reportajul următor.




comentarii
14 comentarii

bravo, povestea merge mai departe
bravo
13.02.2013 08:35
Scoala nr. 21 s-a inaugurat in 1967, iar scoala 19 4 ani mai tirziu.
vechi hipodromist
13.02.2013 09:01
Fraţii Buzeşti s-a numit la inceput Aleea Banului Udrea.Foarte interesant articolul.
Nu conteaza
13.02.2013 09:35
Ati uitat de autobuzul 26 !
my
13.02.2013 09:43
Multumim
Luca
13.02.2013 11:04
pe traseul 26 au circulat primele autobuze karosa cu cutie automata erau cele mai moderne .
un sofer
13.02.2013 11:35
Da la furat kukuruz, n-ati fost nici unul?
rosu
13.02.2013 13:33
Duminica, spre Troita si spre Sevis mergeau oamnii in sir indian. Daca plecai pe la 10 de acasa, nu mai prindeai loc bun pe malul Sevisului :)
Si toti erau inarmati cu lemne si carne pentru gratare.
L.I. Venin
13.02.2013 17:32
Duminica, spre Troita si spre Sevis mergeau oamnii in sir indian. Daca plecai pe la 10 de acasa, nu mai prindeai loc bun pe malul Sevisului :)
Si toti erau inarmati cu lemne si carne pentru gratare.
L.I. Venin
13.02.2013 17:32
Pana in anul 1982 au circulat autobuze moderne Skoda Karosa, dar si Ikarus 280 pe traseele 18 si 26 (parca era si un 18 barat). Cine isi mai aduce aminte de traseele de dinainte de '82?
Transira
13.02.2013 19:54
Ce mai construiau comunistii ...in ziua de astazi se face un bloc in 3 4 ani... si iasa mai prost ca cele vechi ...
D
13.02.2013 20:11
Băi Chiseliţă,
cititor din Hipodrom
13.02.2013 21:19
Băi Chiseliţă,
cititor din Hipodrom
13.02.2013 21:19
Si ce daca locuiesti acolo din 1967? Ii pasa cuiva, profule?
@cititor din Hipodrom
13.02.2013 22:55
Din aceeasi categorie
Muzeul Brukenthal

ULBS

Vacanta Eurotrip
info
Apa Canal
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia