Tribuna
Fabrica Sevis
Paul - Jürgen Porr:
"Forumul nu a pierdut prin plecarea lui Iohannis. Dimpotrivă"
Sorana MAIER
4548 vizualizari
Dr. Paul-Jürgen Porr, succesorul lui Klaus Iohannis la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România, spune că plecarea actualului preşedinte al României din FDGR nu este o pierdere pentru formaţiune. Dimpotrivă, Porr o consideră un câştig pentru că odată cu alegerea lui Iohannis ca preşedinte, Forumul a atras şi mai mult atenţia. Ministrul de Externe al Germaniei, care ar fi trebuit să vină anul trecut la Sibiu, dar a fost "dezinvitat" de Ponta, va veni în martie. Şi preşedintele Germaniei, dar şi cancelarul Merkel ar putea ajunge la Sibiu în timpul viitoarelor vizite în România. Dr. Porr vorbeşte, într-un interviu pentru Tribuna, despre situaţia politică din Sibiu, despre problemele mino­rităţii germane din România şi despre cum îl vede pe preşedintele Iohannis.

 

- Din anul 2000 încoace, Forumul a câştigat alegerile datorită, în mare parte, lui Klaus Iohannis. Credeţi că veţi mai reuşi la alegerile viitoare să obţineţi scoruri la fel de mari?

Paul - Jürgen Porr​: În funcţia de primar a fost ales Klaus Iohannis. Dar dacă în 2000 a fost un bun segment al populaţiei care a votat împotriva celorlalţi, împo­triva celor care au condus ora­şul până atunci - mulţi au spus a venit ăsta nou, hai să încercăm cu ăsta, cu ceilalţi ne-am lămurit - în 2004, în 2008, în 2012 a fost în mod clar un vot pro Iohannis, dato­rită carismei lui, datorită a ceea ce a făcut, toată lumea a văzut cum s-a schimbat Sibiul.
Şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local a fost ales Forumul. Eu cred că în con­tinuare, lumea dacă a fost mulţumită şi în oraş, şi în judeţ de politica Forumului, îi va vota în continuare pe reprezentanţii acestuia care vor candida pentru cele două poziţii de lider, primar şi preşedinte de Consiliu Judeţean, şi consi­lieri locali sau judeţeni.
Eu cred că prin plecarea lui Iohannis, Forumul nu a pier­dut, ci dimpotrivă, a devenit mai evident, mai vizibil nu numai în judeţ, ci şi în ţară şi şi în străinătate, şi între politi­cieni, şi între oamenii simpli şi în presă.

- Preşedintele Iohannis este în continuare membru al Forumului German, având în vedere faptul că FDGR nu este un partid politic?

P.J.P: Şi-a dat demisia din calitatea de membru al FDGR cu câteva zile înainte să depună jurământul.

- Anul viitor vor fi alegeri locale. Va avea Forumul German candidaţi atât la Primăria Sibiu cât şi la Consiliul Judeţean?

P.J.P: Sigur vom avea pentru Primăria Sibiu. Dacă vom avea alegeri anticipate, va fi doamna Fodor. Legea spune clar că, în termen de 90 de zile, Guvernul trebuie să fixeze o dată în care să se ţină alegerile. Din păcate, situaţiile precedente arată că nu s-a făcut aşa, sunt interimate care durează de un an de zile. Este posibil ca şi la Sibiu să se întâmple la fel. Noi am vrea să aibă loc alegeri.  În 2016 sigur vom avea candidat la Primăria Sibiu. La fel vom dis­cuta şi pentru Consiliul Jude­ţean.

- Veţi avea alianţe cu alte partide din Sibiu pentru alegerile anticipate?

P.J.P:  Nu avem niciun motiv dacă vor fi alegeri anticipate să facem o coaliţie. Eventual vin alţii la noi.

- Veţi discuta cu ei, dacă vin?

P.J.P:  Vom discuta cu toată lumea.

Cel mai bun preşedinte pe care l-a avut România

- În martie sunt 2 ani de când conduceţi Forumul Democrat al Germanilor din România. Cum apreciaţi că a fost această perioadă?

P.J.P: În ceea ce priveşte Forumul, a fost o perioadă rodnică, s-au organizat multe proiecte, s-au continuat cele începute, iar în ceea ce priveşte contextul politic, a fost o perioadă foarte agitată, la nivel de ţară, nu numai pentru Forum. A fost o campanie extrem de murdară şi toate aceste mizerii s-au întors ca un bumerang împotriva celor care le-au făcut. Cunosc oameni de stânga care mi-au spus că îl ştiu pe domnul Iohannis, îl apreciază, dar totuşi preşedintele trebuie să fie un român. Şi apoi după ce au văzut ce campanie a făcut PSD-ul, l-au votat pe Iohannis.
Klaus Iohannis îşi va face bine treaba, în stilul lui, cu viziune, cu eficienţă, pas cu pas, are şi răbdarea nece­sară: nu se poate acum, mai încercăm peste şase luni.
Aşa cum a scos Sibiul în evidenţă, va scoate România. Toate gesturile pe care le-a făcut ca preşedinte şi în ţară şi în străinătate, toate au fost simbolice, transmite semnale foarte clare. Sunt convins că va fi cel mai bun preşedinte pe care l-a avut România până acum.

Ministrul de Externe al Germaniei vine la Sibiu

- Ce vizite externe se anunţă la Sibiu?

P.J.P: Era o vizită preconizată de mult, cea a ministrului de externe al Germaniei, Exce­lenţa Sa Frank-Walter Stein­meier, care trebuia să vină vara trecută şi care a fost prac­tic dezinvitat de domnul Ponta, prin ministrul de Externe de atunci, domnul Corlăţean.
Mai erau trei săptămâni până la vizită, noi ştiam toate datele, că la ora 14.00 soseş­te, că la ora 15.00 va fi verni­sajul la Muzeul Brukenthal, că la ora 16.00 vine la Forum, trebuia să primească şi titlul de Cetăţean de Onoare al Sibiului şi probabil că i-a fost frică domnului Ponta că prin asta creşte în putere oponen­tul său, pentru că vine la Sibiu ministrul de Externe al unei ţări importante. Când s-au în­tâlnit la o reuniune a miniş­trilor de Externe, Corlăţean i-a spus lui Steinmeier că din motive de termene trebuie să amânăm...
Această vizită care a întârziat din aceste motive va avea loc în luna martie. Va merge întâi la Bucureşti, unde va avea în­tâlniri cu premierul, cu preşe­dintele şi pe urmă vine în Sibiu.
Cu această ocazie vom sărbători 25 de ani de Forum Democrat al Germanilor din România. Va fi un spectacol la Sala Thalia, îşi va primi titlul de Cetăţean de Onoare al Sibiului şi se va vernisa o expo­ziţie la Muzeul Brukenthal despre minoritatea germană.
Va fi un program de jumă­tate de zi destul de dens. Va fi în luna martie.

- Alte vizite importante?

P.J.P: Se lucrează la o vizită a preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck. Doamna Mer­kel a mai fost în România, dar nu a fost la Sibiu, acum proba­bil că va găsi şi drumul Sibiului. Nu ştiu dacă anul acesta, dar sigur va veni la Sibiu.
Vor fi multe vizite importante, România se va afirma ca un stat serios şi cu impact.

- Care sunt problemele mi­norităţii germane din Româ­nia?

P.J.P:  În primul rând este numărul mic. A scăzut după Al Doilea Război Mondial de la 800.000 de etnici germani, la Revoluţia din decemrbie erau aproximativ 250.000. Din cauza emigrării masive, acum suntem la sub 40.000, cât un cartier de oraş mare.
În multe domenii, acest lu­cru se resimte. În şcolile cu predare în limba germană, spre exemplu, avem greutăţi cu găsirea unui număr sufi­cient de învăţători şi de profe­sori care să predea în limba germană şi fizică şi chimie, şi biologie. Sunt şcoli, inclusiv licee renumite, cum este Bru­kenthalul, unde materia x se predă în lima română fiindcă nu are cine să predea în ger­mană. Problema aceasta exis­tă de câţiva ani şi ne-a preocupat şi s-a tot încercat găsirea unor soluţii.

- Care este cauza acestor probleme?

P.J.P: Peste tot în România învăţământul este deficitar. Din cauza salariilor mici, absol­venţii nu sunt tentaţi să intre în învăţământ. Cu atât mai mult se resimte acest lucru la noi, în şcolile cu predare în limba germană. Pentru a face aceas­tă meserie mai atrac­tivă, trebuia cumva un surplus fi­nanciar, să fie un stimul finan­ciar, pentru absolvenţi în spe­cial, ca să vină spre învăţă­mânt.
Statul German alocă anul acesta 750.000 de euro din bugetul său, pentru învăţă­mântul românesc în limba germană.
A fost un pic dificil să găsim modalitatea prin care banii să fie transferaţi din Germania către România. Ideea de ajutor financiar a venit prin
dr. Christoph Bergner. A fost cel care a avut ideea de a merge în Comisia Bugetară a Bun­destagului.
În vara trecută a fost un reprezentant de seamă al acestei comisii în România şi a fost convins că este util să fie daţi aceşti bani. S-a făcut un proiect, proiectul a intrat în Bundestag şi s-a votat ca 750.000 de euro din bugetul Germaniei să fie transferaţi în România pentru susţinerea şcolilor cu predare în limba germană. Aceşti bani vor fi împărţiţi legal, echitabil şi transparent. Se vor da în două tranşe, tuturor celor care pre­dau la şcoli în limba maternă în funcţie de ore. O parte din bani va fi folosită şi pentru educaţia continuă a acestor dascăli.

- Câţi elevi învaţă în şcolile cu predare în limba germană din România?

P.J.P: Sunt aproximativ 23.000 de elevi, iar acest număr a crescut de la 17.000 în urmă cu cinci ani. Cei mai mulţi sunt români. Sper ca acest proiect finanţat de Ger­mania să fie un balon de oxi­gen, chiar dacă este doar pen­tru un an. Şi sper că proiectul va continua, mai ales dacă Germania va vedea că are succes, nu văd un motiv pentru care să se oprească. Pe lângă elevi şi profesori, şi cele două state câştigă din acest proiect. Germania câştigă prin repre­zentanţii săi, investitorii ger­mani din România, care caută aici nu numai cadre bine pre­gătite ci şi vorbitori de limba germană. Şi statul român câştigă - s-a văzut că în zonele în care sunt astfel de şcoli şi vin investitori german, rata şomajului este foarte mică.

 

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
A.D.I. Eco Sibiu

Festivalul 25 ore de teatru non-stop

Muzeul Astra

Guitar Meeting

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia