Tribuna
Fofeldea îşi cinsteşte înaintaşii
I. BÂRSAN
2913 vizualizari
Fofeldea îşi cinsteşte înaintaşii

Numele a 12 oameni de seamã din Fofeldea şi a 34 de eroi cãzuţi în cele douã rãzboaie mondiale încadreazã monumentul mecani­cului aviator Ioan Stoica. Monumentul compus dintr-o elice frântã, înãlţatã deasupra portretului celui cãzut în Munţii Tatra, se aflã la câţiva metri de bustul academicianului August Treboniu Laurian, cea mai de seamã personalitate a satului Fofeldea şi a Vãii Hârtibaciului. Locuitorii acestui sat , mândri de înaintaşii lor, nu pierd nicio ocazie sã le aducã un omagiu, un semn de cinstire pentru ceea ce au fost şi au fãcut în folosul ţãrii.

În 12 septembrie, s-au împlinit 90 de ani de când Ioan Stoica încercând, împreunã cu pilotul Gheorghe Bãnciulescu sã depãşeascã recordul de zbor fãrã escalã, au plecat din Paris spre Bucureşti şi au cãzut în Munţii Tatra.

Asociaţia Culturalã „August Treboniu Laurian” din iniţiativa preşedintelui sãu, Ioan Gruncã, a ţinut sã organizeze o ceremonie de omagiere în memoria celui cãruia i s-au frânt aripile înainte de a împlinii vârsta de 30 de ani.

La slujba de pomenire oficiatã de preoţii Dumitru Tatoiu din Fofeldea şi Viorel Pintea din Ilimbav au participat locuitori din Fofeldea îmbrãcaţi în haine de sãrbãtoare şi Ion Stoica, nepotul eroului, invitat de organizatori. Acesta le-a mulţumit pentru cinstirea bunicului sãu şi a prezentat câteva date biografice din viaţa acestuia.

Eroul Ioan Stoica a ajuns în Bucureşti cu sprijinul lui Dimitrie Treboniu Laurian, fiul marelui tribun nãscut în Fofeldea. A absolvit ªcoala de Arte şi Meserii în 1916, a devenit mecanic de avion şi a participat la luptele de la Mãrãşeşti. În 1924 a obţinut şi brevetul de pilot.

Pentru competenţa sa profesionalã a fost trimis, în 1925 în Paris pentru a recepţiona materialul aeronautic comandat de Guvernul României. Aici îl cunoaşte şi devin prieteni, pe cãpitanul Gheorghe Bãnciulescu, sosit pentru acelaşi scop; recepţia ca pilot a avioanelor comandate. Prietenia lor era izvorâtã din mândria de a fi români, sentiment din care s-a nãscut ideea zborului fãrã escalã de la Paris la Bucureşti, un record pentru acea perioadã, o cununã pe istoria aviaţiei româneşti. Dupã ce au parcurs 1.200 km în cinci ore şi jumãtate, un record de vitezã, zborul le-a fost frânt de o creastã de munte ascunsã de o ceaţã groasã şi întunecoasã.

Pilotul Bãnciulescu a fost salvat de profesionalismul medicilor cehi care i-au amputat picioarele, devenind primul pilot care a zburat cu proteze. Prietenul sãu, mecanicul Ioan Stoica n-a mai putut fi salvat, fiind zdrobit de motorul avionului.

Trupul eroului a fost înmormântat la Ryamanov, pe pãmântul Cehoslovaciei, dar în 1936 a fost reînhumat în cimitirul greco-catolic din satul natal.

La mormântul lui a fost oficiat parastasul de pomenire de cãtre cei doi preoţi care în cuvântul lor de învãţãturã au mulţumit organizatorilor pentru respectul pe care îl aratã vrednicilor înaintaşi. Preotul Viorel Pintea a subliniat faptul cã aceste personalitãţi sunt repere morale de care avem foarte multã nevoie în aceste vremuri în care televiziunile şi presa scrisã comercialã promoveazã cu multã uşurinţã nonvalorile, imoralitatea şi incultura.

Dupã terminarea slujbei religioase, preotul Dumitru Tatoiu şi-a asumat rolul de gazdã generoasã, poftindu-i pe cei prezenţi la casa parohialã unde invitaţii i-au putut aprecia şi calitãţile de bun gospodar şi priceput gastronom.







comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Targul de Cariere

Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA