Tribuna
Eroii din Gura Rîului, îngropaţi a doua oară
Eroii din Gura Rîului, îngropaţi a doua oară
A plătit Gura Rîului tribut greu pentru libertatea ţării, în primul şi în cel de–al doilea război mondial. Numele a zeci de bărbaţi, "tăţi ca bradu", sunt consemnate pe Monumentul Eroilor din centrul comunei. Şi tocmai acest monument a iscat vâlvă în sat: a fost refăcut şi cele două plăci de marmură pe care se află înscrise numele eroilor căzuţi în cel de–al doilea război mondial sunt acum aşezate culcat pe pământ. "Au îngheţat destul în tranşee şi au rămas în pământ străin, cum să stea acuma în pământ eroii noştri?! Au nu merită să li se vadă numele?!", spun bătrânii satului.
Lângă Biserica mare din Gura Rîului, în piaţeta socotită centru al comunei, se înalţă monumentul ridicat în memoria gurenilor care şi-au dat viaţa pentru ţară în cele două conflagraţii mondiale. Asemenea monumente se găsesc în multe localităţi, căci şi sate şi oraşe au plătit tribut cu vieţi omeneşti. Ziua Eroilor din acest an a adus la Gura  Rîului mai multă zarvă decât de obicei: monumentul a fost refăcut, iar noua înfăţişare e discutată de cei care au pierdut fraţi sau părinţi. Pe scurt, situaţia e următoarea: până mai ieri, plăcile pe care sunt înscrise numele eroilor din cel de-al doilea război mondial erau aşezate vertical, de-o parte şi de alta a coloanei ce îi omagiază pe cei căzuţi în primul război mondial. Monumentul a fost reconfigurat, iar acum plăcile cu numele gurenilor căzuţi în al doilea război mondial zac pur şi simplu pe pământ, tot de-o parte şi de alta a coloanei în discuţie. Nu mai există un gard protector, aşa că urmele câinilor care au trecut peste placa memorială se vad mai bine decât ţi-ai dori. La iarnă, sub stratul de zăpadă, numele şi plăcile comenorative, implicit, vor fi invizibile.

"Parcă i-ai îngropa a doua oară"

De cum opreşti maşina lângă monument şi începi să cercetezi şi să faci fotografii monumentului, cum se şi opreşte un gurean lângă tine. "Vă place monumentul? Aţi mai văzut vultur auriu?!", spune bătrânul. Şi îşi continuă povestea: culoarea vulturului - mai treacă meargă, dar să pui jos, pe pământ, plăcile cu numele eroilor - asta nu se poate. "Am pierdut şi eu un frate în război şi parcă şi acum îl văd cum a plecat la război...", spune bărbatul cu voce scăzută. Numele fratelui nu-i pus pe cruce, că a fost dat dispărut, dar tocmai pentru că fratele nu s-a întors niciodată acasă, bătrânul vrea ca cei căzuţi pe front să-şi aibă numele la loc de cinste.
Trei paşi mai încolo, două bătrâne cer acelaşi lucru: "Au stat destul în tranşee, plini de păduchi şi îngheţaţi de frig... fără mâncare. Nouă să ne pună plăcile sus, să li se vadă numele, că merită toţi care au luptat. Acum, parcă i-ai îngropa a doua oară". Toţi trei sunt în vârstă acum şi ştiu că dacă ei nu-şi spun oful, probabil că nimeni nu o să facă nimic pentru a repara nedreptatea făcută eroilor din cel de-al doilea război mondial. Mai ştiu că pentru tineri numele de pe monument sunt simple nume, însă pentru ei numele înseamnă fraţi, părinţi, veri, adică oameni dragi pe care i-au aşteptat acasă şi pentru care au făcut slujbe de înmormântare, deşi trupurile celor căzuţi în luptă nu le-a adus nimeni acasă.

"Trei, Doamne, şi toţi trei"

Un frate, un unchi şi un cumnat a îngropat Ana Conţiu în anii celui de-al doilea război mondial. S-au dus cu toţi să lupte şi nu s-a mai întors niciunul. Nicolae Lupe, unchiul, a căzut primul, la Dalnic, apoi au pierit  fratele ei Nicolae Dămean - în Caucaz, şi cumnatul Gheorghe Zav - la Stalingrad. I-au mai rămas doar scrisorile şi cărţile poştale de război pe care cei trei le-au trimis acasă din 1939 şi până în 1941. "Cât o plâns mama şi cât o udat cu lacrimi scrisorile lor... şi cât le-or hi udat şi ei cu lacrimi", spune încetişor femeia, abia stăpânindu-şi plânsul. Ea avea doar vreo 10-11 ani când cei trei au început să plece, rând pe rând, la război, dar îţi povesteşte de parcă s-ar fi întâmplat ieri, cum şi-a condus fratele cătană: "L-o dus pe fratele meu la Vulcan. L-o suit în tren din Sibiu, iară io cu tata l-am dus la gară la Orlat, cu căruţa... şi Niculae ne făcea cu mâna din tren. Mama s-o dus cu el la Sibiu. Fratele o stat patru luni la Vulcan, apoi - direct în Rusia. Când o fost mama să-l vadă la Vulcan, mai să nu-l recunoască. <Nu ne-o dat destulă mămăligă>, o zis Niculae, el, care acasă nu vroia mămăligă".
Zeci de scrisori şi cărţi poştale a primit familia Anei Conţiu de la cei trei; pe toate le-au păstrat şi pe toate le răsfoieşte femeia şi acum. "Căci altă bucurie nu mai am pe această lume decât să mă văd odată lângă scumpii mei copilaşi şi soţia mea", scria Gheorghe Zav soţiei sale, "aşteptaţi să plouă ca să puteţi sămăna... tot credeam că voi veni şi eu să vă ajut la adunatul de pe câmp", se citeşte în rândurile pe care fratele Niculae le-a scris în 1 noiembrie 1942". Să muncească la câmp, alături de familie, nu i s-a arătat lui Niculae. A murit  în lagăr, îngheţat, sau cel puţin aşa a aflat sora lui de la cei cu care fratele a fost închis: "Când îmi îngheaţă mânile, iarna, nu pot să nu mă gândesc la el, cât o fi suferit, săracu... şi acum să nu aibă drept să le şteie numele sus?!", se întreabă femeia.
Ana Conţiu şi-a spus oful la Primărie şi la preot. Şi-l spune şi acum, dar nu vrea să supere sau să deranjeze pe cineva, la cei peste 80 de ani ai ei: vrea doar ca plăcile cu numele eroilor să stea în picioare, că doar pentru ţară au murit. La fel  vrea şi col. Avram Bojan, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor - Filiala Sibiu. De demersurile legale vizând Monumentul eroilor din Gura Rîului se va ocupa această asociaţie, noi am tras doar un semnal de alarmă.
***
Grija pentru monumentul eroilor din Gura Rîului nu poate fi decât lăudabilă, iar reabilitarea  - la fel, aşa că buna intenţie a autorităţilor locale nu e supusă discuţiei. Înainte însă de a interveni asupra unui monument de acest tip, mai trebuie bine gândit şi modul în care se face reconfigurarea. Pentru (cei mai) mulţi dintre noi, eroii din războaie sunt nume pe o cruce, pentru alţii însă sunt fraţi sau părinţi care au îngheţat în tranşee, care au răbdat de foame şi care nu s-au mai întors vreodată acasă. De asta, eroii nu trebuie îngropaţi a doua oară, de asta numele lor merită să stea aşezate la loc de cinste.




comentarii
6 comentarii

Au dreptate locuitorii din Gura R
nepotul unui cacovean disparut in Stepa Kalmuca
29.06.2011 00:56
nici nu trebuia sa se ajunga la astfel de probleme cu monumentul.PRIMARUL SI CONSILIERII POARTA TOATA VINA.AR PUTEA SA LE FIE RUSINE DE CEI CARE IAU ALES.SI NU UITATI GURENILOR .MAI ALEGETII INCA ODATA
localnic
29.06.2011 06:51
bine scris in articol,pentru unii, eroii sunt doar nume, la fel si pentru primaru,venit in comuna de la mama dracului si ales de fraieri, sa traiti bine!
alt guran
29.06.2011 08:14
Primarul nu-i pedelist?.Atunci pedelistii nu au ingropat armata,veteranii de razboi si acuma urmeaza pensionarii militari?.sa le fie rusine!
sibianu
29.06.2011 13:01
Pe actualul primar din Gura R
pentru toti cititorii Tribunei
29.06.2011 13:21
PDL A ŢI ALES PDL AVEŢI
AU RE
ARITON - PDL
29.06.2011 14:59
Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

Grant pentru capital de lucru TURTHA & SAVOURY SRL

Comunicat_de_Presa_Fagus ROM

Comunicat_de_Presa_ELLIXIRZ BAR

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia