Tribuna
PNL
Din culisele Strategiei Naţionale de Apărare, în context sibian
Adrian POPESCU
754 vizualizari
Din culisele Strategiei Naţionale de Apărare, în context sibian
- DIALOG CU ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE, GL.MR. IULIAN BERDILĂ -

 

Platon, fondatorul filozofiei poli­tice, în celebrele dialoguri filosofice din „Republica” ori „Legea”, face referiri la calitatea umană, preci­zând: ”oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona respon­sabil, dar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli”. În spiritul percepţiei plato­niene vă supunem atenţiei un text aparte, publicat în 1 iulie 2020, în Monitorul Oficial, care are legătură cu nevoia de legi. Ne referim la ”Hotărârea nr. 22/2020 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024”, care este importantă implicit pentru noi,mai ales că în ultimii 30 de ani, prin eforturile cetăţenilor, România a îndeplinit obiective naţionale esenţiale integrarea în NATO şi UE. Cum documentul menţionat conţine precizări privitoare la: perspectivele de dezvoltare a României, capacitatea de promovare a obiectivelor sale politico-militare, diplomatice etc. cu benevolenţa şefului Statului Major al Forţelor Terestre, domnul gl.mr. Iulian Berdilă, am decriptat conţinutul documentului reţinând următoa­rele aspecte:

 

Evoluția și perspectiva Sistemul Național de Apărare

 

”Hotărârea privind Strategia Națională de Apărare a Țării, din perioada 2020-2024, direcționează evoluția mediului de securitate și stabilește obiective pentru întregul construct al Sistemului Apărării Naționale, implicit pentru Forțele Terestre, până în 2024. Mă refer la obiectivele, mijloacele și la resursele necesare integrării unui asemenea proiect. Înainte de a radiografia rolul Statului Major al Forțelor Terestre și a atenției acordate unui asemenea mecanism, trebuie să avem în vedere că proiecția strategică actuală este concepută pe principiul continuității, a procesului derulat în perioada 2015-2020. Acest prim ciclu de planificare strategică, împreună cu alte componente, certifică consensul privitor la asigurarea procentului de 2% din PIB destinat apărării naționale. Dincolo de cifra în sine, procentul este expresia gradului de maturitate și de responsabilitate asumat de țara noastră în cadrul Alianței Nord Atlantice, transpus în programele multianuale de realizare a unor capabilități specifice flancului estic, de descurajare și apărare. Îndrăznesc să apreciez că acest obiectiv este bine gestionat în interiorul acestui construct de România, prin Armata României și implicit prin Forțelor Terestre. În susținerea celor enunțate vin aspectele care țin de dezvoltarea prealabilă a conceptului de INTERINSTITUȚIONAL, dar și a premisei de a avea o continuitate aferentă în succesiunea perioadelor strategice „2015-2020-2024”. Acest aspect ne permite o așezare la nivelul mijloacelor și a procedurilor pe care le dezvoltăm alături de colegii din întreg sistemul național de apărare. Este un fundament, un atribut al securității și apărării naționale bazat pe pilonii interinstituționali fără de care nu mai poți accesa mediul de securitate din etapele următoare.

 

Un sistem clasic de apărare „updatat”

 

”Categoria de forțe pe care o reprezint, serviciul militar al Forțelor Terestre, considerate „clasicele Sistemului de Apărare Națională”, au și ele o componentă de modernitate, care nu poate fi negată, şi nici minimalizată.

 Dimensiunea și extensia apărării cibernetice o regăsiți atât la Forțele Terestre sau la Forțele Aeriene cât și la Forțele Navale. Fiecare are particularitățile ei, şi le putem identifica în cadrul sistemului de comunicaţii şi informatică al Forțelor Terestre. Să luăm un caz punctual, şi anume vehiculul blindat, care ne este specific nouă. El, ca „o componentă de clasicitate” din cadrul Forțelor Terestre, are integrate, „cerințe de sistem”, dar şi alte dotări legate de apărarea cibernetică și de modul în care reușești să-ți protejezi propriul sistem de comunicaţii, în condiții atipice. Tehnologic, suntem obligați să devenim tot mai performanți. De facto, aspectul tehnologic este conștientizat de foarte multe elemente organizaționale, care țin chiar de Alianță, de conceptul integrat al acesteia. Este vorba de un aspect esențial și specific mediului militar, de digitalizarea câmpului de luptă în integralitatea lui. Transpunerea inteligenţei artificiale, la nivelul Forțelor Terestre, este materializată prin felul în care exercițiul actului de comandă și control operează în cadrul Forțelor Terestre. Un asemenea concept privind digitalizarea are la bază nevoi de dotare. Îl regăsim în acel procent de 2% la care am făcut referire când aminteam de evoluția și perspectiva Sistemul Național de Apărare. Dincolo de această cifră care oferă consistență și sustenabilitate sistemului de securitate și apărare național, avem asigurate și premisele continuității strategice, repet, grație succesiunii ciclurilor ”2015-2020-2024”. susţine Înaltul  oficialul militar.

 

Tehnologia sau omul?

 

”Resursa cea mai valoroasă a Armatei Române este omul, iar din acest punct de vedere cel mai consistent factor uman îl oferă Forțele Terestre. Densitatea lor presupune și o responsabilitate foarte mare. Ne impune o strategie coerentă privind forța umană reunită sub însemnele noastre militare, dar și o responsabilitate aparte, din perspectiva dezvoltării acestei resurse umane, a eului și a grupului eterogen, în consonanță cu noua tehnologie.Nu poți concepe, şi nici nu-ți poţi permite să ai optici strategice separate în raportul om–tehnologie, două componente indisolubile. În caz opus apar desincronizări și efecte ireversibile. Pe de altă parte, specificul resursei umane pe care noi o selecționăm şi o recrutăm, vizează fără echivoc și cerințele actualei modernități, racordarea la pulsul acesteia. Suntem foarte atenți la sistemul de învăţământ liceal din România, deoarece absolvenții de liceu sunt pepiniera noastră. În nota unei evaluări corecte vizăm competențe și abilități, vizăm potențialul acestor tineri în raport cu sistemul nostru educaţional. Ca atare, ne focusăm atenția pe trei priorități, şi anume: ce preluăm, cum formăm și ce oferim profesional mediului nostru militar”. adaugă gl.mr. Iulian Berdilă.

 

În spiritul prognozei anului 2030

 

”În consonanță cu direcțiile esențiale, relevante și decisive strategiilor noastre educațional-formative, dar și din perspectiva strategiilor naționale, suntem în fața unor noi opțiuni. Este foarte important și ritmul cadrului educațional internațional. Ca atare suntem puși în fața unor decizii esențiale privitoare la opțiunile de formare pe termene, pe un orizont al prognozelor care vizează anul 2030. Toate aceste componente informatizate, digitalizate, care duc spre aria ciberneticii, a tehnologiei noi, impun alte opțiuni și un altfel de construct al omului. Este un concept adaptabil noilor provocări, care trebuie regândit pe toate palierele structurii militare, pornind pe filonul ierarhic, de la ofițeri, maiștrii militari, subofițeri până la nivelul soldatului. În acest sens, Academia Forțelor Terestre este un vector important pentru noul orizont militar.” mai precizează acesta.

 

Activitate în teren sau în spațiul virtual

 

”Poate sună paradoxal, dar această componentă a soluțiilor online, a rețelei educaționale e-learning nu ne-a prins nepregătiți. Pot afirma că am avut infrastructura necesară, dezvoltată și pentru asemenea soluții. În acest sens, AFT Sibiu ne oferă un exemplu elocvent. Conceptul a avut la bază fundalul unei prezumtive crize specifice, aidoma situației pandemice actuale. Ca atare, reacția de adaptabilitate a fost rapidă. În două-trei săptămâni au fost reașezate relațiile dintre profesori, instituție şi studenți, într-o nouă „geografie”. Studentul, în condiţiile în care era acasă, am fost obligați să găsim soluții, metode adecvate pentru a păstra ritmul acumulărilor profesional-militare. Am fost în situația de a fi eficienți, dar și inovativi, de a acționa sustenabil aidoma situațiilor de normalitate, un exemplu poate fi promoția 2020 a AFT. Nu ne puteam permite să avem sincope în cilul de formare. Nu ne permiteam să avem aritmie în pulsul curriculei educaționale. Ca atare pentru a menține și zona de practică, zona spațiul real, au fost regândite propriile poligoane. Modernizările de la Daia, și nu numai, fac parte din acest nou concept educațional, mizându-se pe spațialități geometrico-modulare utile și aplicabile, fiind respectate cu stricteţe măsurile de prevenţie, dar și cele restrictive cauzate de pandemie. Aceasta ne-a forțat să regândim și relația dintre anii de studiu. Am găsit soluția finală prin etapizarea prezenței studenților la activități comune, în funcție de nivelul educațional-formativ în care se află. Astfel, activităţile didactice au loc în sistem faţă în faţă sau online (pentru cei aflaţi în izolare sau carantină), iar instrucția se desfăşoară cu respectarea distanțării fizice și cu evitarea lucrului pe ateliere cu material de instrucție comun”.  adaugă gl.mr. Iulian Berdilă.

 

Cercetarea militară în serviciu public

 

”În această perioadă de pandemie au fost puse în valoare o parte din cercetările militare. Dincolo de cercetarea militară din spațiul medical, din spitalele militare, în urma alocării unor surse la nivelul MApN, cercetarea militară aplicată a venit cu diferite soluții, cum este cazul izoletelor. Nu pot omite nici prezența cadrelor medicale militare în mediul civil. Toate denotă flexibilitatea și sprijinul real pe care mediul militar îl poate oferi societății și în situații speciale, altele decât cele care sunt legate strict de competențele și responsabilitățile rezultate din prerogativele constituționale. Armata creează prototipuri și este inovativă nu numai pentru ea, ci și pentru societate. În plus, mediul militar a arătat că este un actor important și pe palier economic pentru România, dar cu aceeași misiune dedicată cetățenilor țării. M-am bucurat că Forțele Terestre, având actuala distribuție geografică, au putut să se angajeze în diferite activități, să coopereze instituțional, cu aplicabilitate distribuită și eficientă cu Poliția, Jandarmeria etc.. Dialogul purtat cu comandanții din Garnizoana Sibiu, într-un cadru important, într-o zi cu o semnificație aparte - cum este Depunerea Jurământului Militar de către studenţii anului I ai Academiei Forţelor Terestre - chiar dacă a fost ad-hoc, a fost de bun augur. A fost un tip de comunicare deschisă, de interrelaţionare într-un for public. Prezența Comandamentului NATO în Garnizoana Sibiu nu o puteam exclude din aria  preocupărilor noastre.  Fiind o temă de interes public, înainte de a puncta importanța Comandamentului, trebuie să precizez că prezența aplicată a acestei structuri are la baza încrederea conferită României de NATO, în baza maturității și responsabilității dovedite de ţara noastră, de Armata României în interiorul Alianței Nord Atlantice privind postura de descurajare și apărare, precum și de modul în care și-a conceput această responsabilitate. Mă refer la organizarea structurilor și la capabilitatea noastră de a ne pune la dispoziția Alianței, preluând o parte din responsabilitățile şi eforturile partenerilor din NATO” mărtu­riseşte şefului Statului Major al Forţelor Terestre. Participarea în teatrele de operații a fost un alt gest asumat de Armata României. Cu certitudine decizia luată de Parlamentul României de a recunoaște înființarea Comandamentului Corpului Multinațional din flancul Sud-Est al NATO este importantă, dar la bază se află un construct coerent dezvoltat de România, mai ales de Forțele Terestre, prin componentele sale, cum ar fi: Brigada Multinațională de la Craiova, Comandamentul Diviziei Multinaționale de la București, iar recent prin „Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE)”. Totul ține de o coerență a arhitecturii de comandă și control. Aceste aspecte permit o consolidare a acestei capabilități militare. Sibiu nu a fost o alegere aleatorie. AFT are un rol în ceea ce privește destinația și misiunea, chiar dacă nu ne referim la unul funcțional. Determinant a fost factorul uman și cadrul de formare într-un zonă care corespunde structural, uman, cu conceptul și componenţa multinaţională NATO. Sibiul este un oraș cu valențe multiconfesionale, multinaționale şi pluriculturale, care are și un atu geo-strategic. Generația mea care a crescut într-un moment istoric în care se consemna Parteneriatul pentru pace, se parcurgeau pașii procesului de aderare la Alianța Nord Atlantică, proces încununat cu materializarea aderării. Noi am crezut în această formulă de uniune militară multinațională. Am avut bucuria să vedem implementate aspectele teoretice, în practica operațională. Generațiile actuale pornesc în cariera militară cu alte oportunități în cadrul unei structuri mature şi robuste, de gabaritul comandamentelor multinaționale, unde diferențele dintre actanţi dispar prin activitățile bazate pe interoperabilitate. Practic suntem într-un moment în care militarii generațiilor de azi se vor regăsi printre viitorii lideri ai Forțelor Terestre, ai Armatei României sau de ce nu ai Alianței”. mărtu­riseşte şefului Statului Major al Forţelor Terestre

 

Spitalul Militar din Sibiu în ecuația Alianţei Nord Atlantice

 

”Răspunsul Armatei României, a Forțelor Terestre, în acest efort major de a gestiona consecințele pandemiei din ţară, a fost perceput în mod fracționat, comparativ cu partenerii strategici. Eu spun că noi am acționat în raport cu specificul nostru, în funcție de caracteristicile zonale din România, în funcție de diversitatea și densitatea centrelor urbane, în funcție de sistemul medical și de sănătate. Chiar şi așa capabilitățile militare pregătite pentru intervenţii convenționale sau clasice au reușit să reacționeze adecvat și rapid. Acest aspect a demonstra că pregătirea şi „instruirea comună NATO” au fost de bun augur, au fost generatoare ale acestui tip de răspuns. Cu certitudine exercițiile comune oferă scenarii şi soluții de interrelaţionare, proceduri specifice sustenabile pentru a gestiona diferite tipuri de crize. Evoluția pandemică, atipică, ne-a pus în situația de evaluare şi reevaluare, iar gestionarea corectă o apreciem ca fiind parte din efectele etapelor NATO parcurse de Armata României versus Forțele Terestre, fără a forța recunoașterea relevanței acesteia. Ea fost recunoscută natural, iar acest aspect ne conferă o mai mare încredere și siguranță în potențialul nostru. Acest tip de relevanță îl regăsim şi în Garnizoana Sibiu, chiar şi în cadrul serviciilor medicale care deservesc nu numai mediul militar, ci și pe cel civil. În contextul pandemiei, militarii au ridicat spitale hibride acreditate, care au la bază conceptul spitalelor militare de campanie. Cu certitudine modelul de interrelaționare din Garnizoana Sibiu, prin AFT și Spitalul Militar Sibiu, aflat în plin proces de racordare la standarde asumate, alături de celelalte componente ale Armatei Române, consolidează fundamentul militar sibian și dau consistență proiectele care sunt fundamentale Sibiului dar și Românie. De altfel, pentru ca din punct de vedere epidemiologic debutul anului universitar 2020-2021 să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă, la nivelul Ministerul Apărării Naţionale, s-a luat decizia ca prin Direcţia Medicală, la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” să se efectueze, cu sprijinul Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu, testarea în masă a tuturor studenţilor la revenirea în academie.” conclu­zio­nează generalul Berdilă.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Forumul German

PSD Sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

sevis

Q-House

Vacanta Eurotrip
info
publicare anunturi
Licitatie publica

accentmedia