Spectacolul „Dansul Generaţiilor”, realizat de Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita în fiecare an, la început de primăvară, i-a obişnuit pe spectatorii care au urmărit cele patru ediţii anterioare, cu o trecere în revistă a frumoaselor cântece şi jocuri populare, prezentate de toate formaţiile şi soliştii din oraş. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la ediţia din anul acesta, numai că acum coregraful Ioan Sârbu,  dorind să pună mai mult în valoare calităţile interpreţilor şi frumuseţea cântecelor şi jocurilor hârtibăcene, a conceput un scenariu diferit şi a realizat un spectacol deosebit.
Din păcare, mulţi iubitori de folclor n-au putut să participe la acest spectacol, pentru că biletele au fost epuizate cu trei zile înainte, sala Casei de Cultură fiind şi de această dată mult prea mică. Cei care s-au grăbit, şi au cumpărat bilete din timp, au avut de ce să se bucure pentru că mai bine de două ore au fost încântaţi de cele mai frumoase cântece şi jocuri populare de pe Valea Hârtibaciului.
În faţa celor 400 de spectatori (pentru 50 s-au pus scaune pe intervale),au evoluat pe scenă 214 interpreţi, cel mai vârstnic fiind jucătorul Mircea Vasiu de 64 de ani iar cea mai tânără, solista Ştefana Feldără de 5 ani.
Aplauzele au fost binemeritate de toţi care le-au primit, de la  prichindeii ce dau farmec momentului cu micile lor stângăcii, până la veteranii care au arătat că virtuozitatea nu-i numai apanajul celor tineri. Cele opt perechi de veterani din ansamblul „Cununa”, conduşi de Tiberiu Drăgan, au prezentat o suită de jocuri hârtibăcene aplaudate la scenă deschisă.
De aceleaşi aplauze s-au bucurat ansamblurile Casei de Cultură „Hârtibaciul” şi „Cununa”, formaţia de dansuri de la Clubul elevilor, formaţia de dansuri de la Şc. Gen. „G.D. Teutsch” şi soliştii,  Ştefana Feldără, Daiana Lup, Eliza Stoica, Teodora Feldără, Constantin Vasilescu şi Lucian Glodeanu.
Un moment inedit şi aplaudat în spectacol a fost „Dansul ţigănesc” foarte bine realizat de o formaţie de romi conduşi de tânăra Alina Faur.
În partea a doua a spectacolului pe scenă au fost reconstituite câteva momente ale nunţii tradiţionale de pe Valea Hârtibaciului, cu accent pe aspectul mai puţin vesel, cel al desrădăcinării tinerei fete, ce-şi schimbă statutul de „fata mumi” cu cel de noră. Cântecele şi jocurile specifice au format cadrul în care s-a desfăşurat spectacolul, început cu împodobirea miresei, sosirea mirelui cu stegarii, plecarea la „altă casă”, şi schimbarea hainelor de mireasă cu cele de nevastă.
Jocurile Sârba, Purtata, Pe sub mână, Învârtita, prezentate de ansamblul „Cununa” au fost însoţite de strigături de nuntă şi de cântecele: Nunta nostră-i cu nuntaşi, Cântecul miresei şi Cântecul mirelui, admirabil interpretate de Ioana Bogdan, Petronela Sandu şi Ionuţ Precup. Aleana Vecerzan  a accentuat momentul dramatic cântând minunat,  „Tinerea m-am măritat/ Rea soacră mi-am căpătat...”.
În continuare spectacolul a readus în memoria celor mai vârstnici cântecele de cătănie. Au fost prezentate cetele de feciori cu valiza , cântându-şi plecarea , ultimul joc al celor pe care-i aştepta trenul şi şezătoarea cu fete cîntând de dor.
 Momentul dramatic l-a constituit scrisoarea de pe front anunţând moartea, şi momentul funebru cu bocete pentru cei ce nu s-au mai întors.
Au dat valoare acestor tablouri soliştii Ştefan Vaida şi Florin Părău.
Un rol important pentru punerea în valoare a scenelor de nuntă şi de cătănie l-a avut corul Sf. Nicolae care a dat amploarea necesară, mai ales a momentelor dramatice ale evenimentelor.
Spectatorii au fost readuşi la un tonus mai optimist în ultima parte a spectacolului, cu jocuri şi cântece vesele prezentate de ansamlul cununa şi solista Claudia Mihăilă
Textul, regia şi coregrafia întregului spectacol au fost realizate de coregraful Ioan Sârbu, căruia i-a stat alături Doina Părău, Florin Părău, Ştefan Vaida (a pus la dispoziţie piese originale de costume populare  şi recuzită din colecţia sa) şi mai ales directorul Casei de Cultură Ioan Dragoman.
Baza documentară pentru realizarea acestui comlex spectacol au fost materiale din „Monografia jud. Târnava Mare” de Ilarion Cocişiu, „Spectacolul nunţilor” de Ion Albescu, „Viziuni străvechi” de Gherasim Rusu şi mai ales din spectacolul „Androhiel” realizat de fosta dansatoare din ansamblul „Cununa” Irina Dragoman.
La reuşita spectacolului au contribuit taraful condus de Nicolae Vâştea şi prezentatorii de la Colegiul A.T Laurian coordonaţi  de Dan Bârsan.
După efortul depus pe scenă, realizatorii acestui minunat spectacol s-a destins la restaurantul „Dacia” printr-o petrecere neregizată dar foarte bine realizată, cu cântece, jocuri şi strigături populare asortate cu dansuri moderne.