Tribuna
Sevis
Cascada Bigăr s-a stricat. Avem însă o cascadă de păreri despre Cascada Bigăr
Dumitru CHISELIŢĂ
445 vizualizari
Cascada Bigăr s-a stricat. Avem însă o cascadă de păreri despre Cascada Bigăr
© facebook/Grupul Ecologic De Colaborare Nera
România, ţara în care majoritatea fiilor ei îşi bagă picioarele (am scris "picioarele", da?) că e de că**t şi că e naşpa are, vor nu vor ăştia, frumuseţile ei. Numai să ieşi din puşcăria aia de oraş unde respiri praf, ciment şi eşapament şi deja îţi faci o idee despre faptul că, totuşi, e şi ceva frumos. Dacă vrei să dezvolţi mai mult subiectul, pune mâna pe o drumeţie şi te vei convinge că România e o ţară FOARTE frumoasă, care are ce să-ţi ofere ca bucurii ale ochiului şi nu numai. Şi că "naşpa" e doar atunci când intervine omul cu tâmpenii (de stat sau private) de zgârie peisajul sau când lasă semne că a trecut şi el, hopa, pe la un anumit "acolo".

Sunt, cred, la nivelul zecilor de mii locurile "frumoase", ştiute şi neştiute, pozate şi nepozate, shareuite sau nu, din România. Unul dintre ele era Cascada Bigăr, din Caraş Severin. Care s-a "prăbuşit" zilele trecute, spre tristeţea unora, indiferenţa altora şi ca pretext pentru tot felul de păreri şi reacţii, de la cele mai avizate la cele mai aiuristice  

Cascada Bigăr, de la glorie la prăbuşire (la propriu)

Se află (da, nu mai arată aşa superb din anumite unghiuri, dar nu s-a auto-anulat, tot cascadă e) în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, din Caraş-Severin, pe valea Minişului. Este la jumătatea distanţei dintre localităţile Anina şi Bozovici.
Se află la mică distanţă de drum, deci este uşor accesibilă, existând şi un loc de popas.
Cascada Bigăr este parte a izvorului Bigăr, care iese la suprafaţa solului din Peştera Bigăr şi avea 8 metri înălţime. Apa este/era potabilă şi e bogată în calcar. E şi o legendă cu oameni, vrăjitoare, fete închise în peşteri ca să nu se îndrăgostească de un băiat numit, culmea, Bigăr, şi alte chestii tragic-horror de care e plină mitologia româ­neas­că. Ideea e că dacă eşti pereche îndrăgostită şi bei apă din Bigăr, iubirea aia va fi  veşnică. Adică un fel de lacăte pe Podul Minciunilor, dar cu cascadă. Probabil povestea asta a contribuit şi la răspândirea faimei sale, alături de fotografiile profesioniste din unghiuri favorabile.
Ce-i drept, Cascada Bigăr a devenit faimoasă şi pe plan internaţional, fiindcă o pagină din SUA, "The World Geography", a pus-o pe locul 1 (din 8) într-un top de "cascade unice din lume".
În 7 iunie, în jurul orei 18:15, un perete al cascadei s-a prăbuşit, terminându-i farme­cul şi frumuseţea. Prilej de discuţii şi agitaţie, de "cine e de vină" şi "ce se putea face", plus de nişte opinii pe care le putem considera ori cinice, ori aerian-habarniste. .

Cauzele au fost naturale. Sau nu. Sau aşa şi aşa
   
Într-un comunicat al Romsilva, se pre­cizează că a fost vorba de cauze naturale. Ba chiar că ea, cascada, se va reface în timp. "Cascada Bigăr s-a format in timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigar a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. (sl. ns.)", se spune în comunicatul Romsilva.
Se mai precizează, că "această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat". Şi că nici nu a fost un caz singular în zonă: cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşnita, "a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani", iar în zona Cascadei Bigăr, "există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut". Adică Bigăr a mai căzut, dar nu prea-i păsa nimănui atunci.

La rîndul lui, geologul Florin Stoican, pe pagina sa de facebook (şi preluat şi de presa centrală), spune că prăbuşirea Bi­găr-ului e un fenomen natural. "Ce înseam­nă celebritatea: a bubuit internetul la ştirea prăbuşirii stâncii care forma cascada Bigăr.
Şi imediat trebuia găsit şi un vinovat, ca să existe şi o intrigă a evenimentului. La în­de­mână a fost o captare pentru o păstră­vărie. În realitate prăbuşirea este cât se poate de normală şi era predictibilă. (sl.ns). Depunerea de travertin era surplombată, suspendată deasupra râului şi era chestiu­ne de timp până să se fisureze şi rupă. Pe măsură ce depunerile de carbonat de calciu dizolvat în apă cresc, stânca se îngreunează până cedează sub propria greutate.  
Dacă voia cineva să întârzie prăbuşirea, putea pune un sprijin sub stânca sus­pen­dată şi/sau restricţiona traficul de pe drumul de deasupra care producea trepidaţii.
Dar până la urmă tot asta ar fi fost soarta ei.
Îmi aduc aminte de o cascadă mult mai puţin celebră, tot dintr-un parc naţional, Buila-Vânturariţa, din Cheile Bistriţei, pe care nişte genii au astupat-o cu molozul de la reparaţia drumului. Şi alţi inteligenţi de la garda de mediu, la sesizarea noastră
ne-au răspuns că au investigat şi negăsind nimic în hârţoagele lor, au tras concluzia că acea cascadă nici n-a existat vreodată, chiar dacă ulterior ea a reapărut. Dar era o cas­cadă mai amărâtă, fără aşa notorietate. Deci nu daţi cu pietre, ele cad singure, atâta timp cât există gravitaţie".
Un ton mai tragic, aproape telenovelisitic, îl are fostul ministru de Interne, Marcel Vela. Tot "pe reţele" (pagina sa de facebook) cel care apărea la televizor anul trecut să ne explice cum e cu ordonanţele militare,  spune "Caraş-Severinul plânge... Cascada Bigăr din Munţii Banatului, declarată în anul 2013 de site-ul american The World Geo­graphy drept cea mai frumoasă cascadă din lume, a căzut în această seară în râul Miniş.
Stânca de travertin, plină de muşchi şi plante unice, peste care se prelungea plângând cu nestemate de cristal Izbucul Bigăr, s-a prăbuşit astăzi sub povara propriei frumuseţi.
Pentru că #Natura ne arată zilnic exemplul de a trăi frumos şi ne zâmbeşte mereu prin fiecare floare, fac un apel către toţi factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, o chemare către toţi iubitorii de #Natură, dar şi un apel către toţi #Compatrioţii:
Haideţi să găsim, împreună, o soluţie pentru un proiect naţional de restaurare şi reconstrucţie pentru acest monument natural, un simbol naţional care a făcut o aşa mare cinste României şi care este atât de iubit de turiştii români, dar şi străini."

Se putea interveni să se "protejeze" cascada?

Mulţi se întreabă dacă, prin măsuri "specifice" (că tot e la modă expresia) Cascada Bigăr ar fi "scăpat" de prăbuşire. Aceasta dincolo de glumiţele cam cocălă­reşti din postări că dacă se folosea nuştiuce adeziv din magazinele de bricolaj, s-ar fi lipit la loc şi ar fi fost ca nouă.

Grupul Ecologic de Colaborare Nera spune, pe pagina sa de facebook,  că povestea era veche, din 2016, dar că nimeni nu a luat vreo măsură: "Prăbuşirea cascadei era previzibilă având în vedere că în interiorul "clopotului" cascadei, pe peretele din spate, se scurgeau fire de apă, fapt care dovedea existenţa unei fisuri care în timp s-a dezvoltat şi datorită fenomenului de îngheţ - dezgheţ. Rapoartele GEC Nera de monitorizare a mediului în rezervaţia naturală Izvorul Bigăr (http://www.gecnera.ro/arhiva_raport_ monitorizare.html) includ, începând din 2016, aceste detalii, iar rapoartele au ajuns şi pe masa factorilor de decizie din Ministerul Mediului, Garda de Mediu şi Romsilva. Răspunsul a fost acelaşi: "Conform legii nu este permisă intervenţia pentru că este arie naturală protejată " , Simplu......şi comod ! Cascada Beuşniţa este în aceeaşi situaţie: în amonte de marginea deversorului s-a dezvoltat o fisură iar în perioade de secetă întreaga apă a pârâului Beuşniţa curge pe sub cascadă şi iese la suprafaţa la baza cascadei. Am propus în 2014 şi în acest caz introducerea unor saci cu nisip în fisură pentru colmatare . Răspunsul a fost acelaşi: "Nu este permisă intervenţia pentru că este arie naturală protejată". Se putea face ceva în cazul Bigăr?
Romsilva spune, pe acelaşi ton că "nu-i nimic, se face la loc", că nu s-a intervenit la cascadă deoarece este "o zonă în care intervenţia umană este minimă, iar proce­sele naturale trebuie să se desfăşoare liber". (Apropo, o licitaţie pentru un serviciu de pus diacritice la comunicate nu faceţi, Romsilva?) şi că "Acesta este motivul pentru care administraţia parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcţii care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de interventie împiedicând procesele naturale şi că a luat odată ceva măsuri, când au scos doi copaci uscaţi care riscau să cadă în apă. "Singurele construcţii din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul ştiintific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanţă care să nu afecteze cascada".
Romsilva mai respinge acuzaţia unui activist de mediu, care susţinea că Bigăr a căzut de la "o lucrare de captare parţială a izvorului pentru o păstrăvărie, "Valea Miniş. "Argumentul lor este că păstrăvăria e veche de 33 de ani, şi că nu e vorba de cauza scăderii debitului de apă al cascadei, deoa­rece "cantitatea de apă care sa favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală mic­şorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei".
În contrapartidă, directorul Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, susţine că este posibil ca amenajarea făcută de Romsilva pentru a alimenta cu apă o păstrăvărie să fi generat, în timp, procesele care au dus la prăbuşirea unei bucăţi din Cascada Bigăr.
Într-un interviu la Realitatea TV, Marincea spune că în comunicatul celor de la Romsilva se explică efectul şi nu cauza care a dus la prăbuşirea (parţială, dar prăbuşire) Cascadei Bigăr. El spune că s-au observat încă din anii trecuţi fisuri în rocă şi că, în mod normal, greutatea rocii, cu trecerea timpului, va lărgi fisurile naturale "în condiţiile în care nu se depune acel liant natural care în timp le "lipeşte".
El mai afirmă că reducerea concentraţiei de ioni de bicarbonat de calciu în apă a avut ca efect reducerea depunerii de calcar, iar cauzele ar putea să fi fost ori o scădere "pronunţată" a temperaturii apei, ori "o intervenţie antropică în amonte", "Deci dacă s-a autorizat devierea pârâului Bigăr pentru o păstrăvărie, s-a diluat clar concentraţia  ionilor de bicarbonat, care n-au mai sedimentat acele fisuri şi, în mod natural, acelea au lucrat în timp", a declarat Marincea, conform sursei citate.
Marincea mai spune că argumentul Romsilva că nu s-a mai intervenit asupra amenajării nu dovedeşte că n-ar exista nicio legătură cu procesul de degradare. Erau necesare "acţiuni de conservare, de monitorizare constantă a pH-ului apei, mai ales că acele fisuri erau foarte evidente. Acest lucru nu s-a întâmplat din motive legate de modul nostru de acţiune. Astfel de monumente ar trebui să aibă fişă de obiectiv, aşa se face peste tot în lume", susţine specialistul.

Latura comică a situaţiei, graţie lui Iulian Bulai- USR PLUS

Deputatul USR - PLUS Iulian Bulai, preşe­dinteleComisiei de Cultură din Camera Deputaţilor şi unul dintre cei mai populari politicieni de pe reţelele sociale, nu face mare caz din prăbuşirea Cascadei Bigăr, ci prin aceasta găseşte o oportunitate de a promova cascadele din Neamţul natal, mai exact Cascada Duruitoarea, care "este durabilă, autentică şi minimalistă".
Postarea iniţială a lui Bulai era, mult mai "pură", (Îmi pare rău să văd fotografii de la Bigăr. Vă invit la Neamţ. După cum vedeţi, Cascada Duruitoarea nu are cum să se prăbuşească. Vă aşteptăm cu drag şi multă răbdare") dar a considerat să-i dea un "later edit" care a devenit deliciul urnăritorilor săi. Postarea sună aşa: Îmi pare rău să văd foto­grafii de la Bigăr. Vă invit la Neamţ, pe Mun­tele Ceahlău. După cum vedeţi, Cas­cada Duruitoarea nu are cum să se prăbu­şeas­că. Este durabilă, autentică şi minimalistă.
Vă aşteptăm cu drag şi multă răbdare.
PS: nu avem cărţi poştale cu Cascada Durui­toarea modificată în Photoshop."
Nu prea ştim dacă Duruitoarea din Neamţ e mai "minimalistă" decât "Bigăr"-ul din Banatul Montan, dar ştim că pozele cu Bigăr, chiar dacă destul de cosmetizate ca unghi şi ca "long exposure", nu prea sunt trucate prin programe de editare foto. Poţi poza ceva să arate fascinant sau să arate de să nu calci pe acolo. Orice fotograf ştie asta.
E evident că postarea lui Bulai a fost, ca de obicei, un succes la comentarii. Am pus doar iniţialele celor care au comentat, din motive ce nu mai necesită explicaţii.
"A căzut cascada, trăiască cascada! Viorica, tu eşti?" (A.D.)

"Ati fost la Cascada Bigar macar? Va pare rau doar sa vedeti poze cu ea? Ca asa pare...
Eu am fost anul trecut acolo si am vazut-o. Fara photoshop. Si merita vazuta! Fiecare cascada e frumoasa in felul ei. De cascada minimalista n-am auzit pana acum (...). (L.D.)

"Iulian, iei "la mişto" faptul ca Romania are un obiectiv turistic in minus si nu e ok. Ce relevanta are ca mai gasim o alta cascada in Jud Neamt?" (F.D.)

"Aceasta postare e o lecţie foarte buna de whataboutism. Felicitări". (C.M.)

"Înţeleg că Bigăr nu era autentică. Un fel de chinezărie mare şi urâtă. "(S.B.)

"Bigar era de fapt Smaller than Durui­toarea, cat priveste invitatia, e un fel de "Imi pare rau de Bentley-ul dvs, insa va putem oferi un Duster". (G.D.)

Cum vine asta - cascadă autentică şi minimalistă? Te gândeai că cealaltă e o copie? Pe asta au făcut-o la Ikea? Dacă n-ai fi de plâns, ai fi de râs. (...)"  (A.A.)

"Pe principiul " dacă moare capra vecinului, şi-o vând pe-a mea" (I.P.)

"S-au stricat si cascadele si Vama" (D.N.)

"E foarte faină cascada Duruitoarea, mi-a spus marele poet Mihai Eminescu de ea. Dacă ar fi trait ar fi mers cu mine să o vizităm". (P.S.)
*
Care ar fi morala din toată povestea? O dată, că să fim mai atenţi cu natura. Natura nu se strică dintr-o dată, ci dă semne, doar-doar se prinde cineva. De obicei, lumea se prinde doar când e pusă în faţa faptului împlinit. A doua e că de ce a rămas, să avem grijă şi să fim cu ochii pe orice din natură. Şi să îi batem la cap pe cei răspunzători, non-stop, pentru fiecare copac tăiat anapoda, pentru fiecare atac sau aprobare a unui atac la adresa naturii, pentru că ea e, de fapt, VIAŢĂ. Şi ca indivizi care populează ţara, să avem ceva mai multă grijă de ea, că nu e nici coşul nostru de gunoi, nici pistă obligatorie de dat cu motoare.
Cascada Bigăr nu era aşa de "bigger", dar era populară. Porbabil, indirect şi de la aia i s-a tras. Un loc natural super-vizitat se tulbură.
Cert este că, "Bigger" sau "Smaller", pentru cam 100 de ani am pierdut ceva frumos. Grijă mare să nu fie doar începutul, la ce români avem...





comentarii
2 comentarii

În 1917, bolșevicii erau numiți ,, maximaliști,, iar menșevicii, ,, minimaliști !
,,Duruitoarea,, ar fi deci o cascadă ,,menșevică,, ( ?? )
În iulie 1988 am făcut traseul ,, Stațiunea Durău- Cascada Duruitoarea - Cabana Dochia- Vârful Panaghia și retur...E interesant, dar la fel sunt : Cascada Bâlea ( Fagaraș ) , Cascada Cailor ( Munții Rodnei ) Cascada Iadolina etc
Dar Bulai nu știe decât de Duruitoarea . Tulai, Bulai !
Zanghezur
12.06.2021 10:45
Toate cascadele din lume se erodează . Chiar și Niagara urmează să dispară în următorii 400 de ani !
Prezența cascadelor demonstrează tinerețea reliefului actual și implicit , a Pământului ( așa zic cei de la Institutul de Cercetări Creaționiste din San Diego, California ( vezi lucrarea ,, Creaționismul Științific,, de Henry Morris ).Dacă Pământul ar avea milioane de ani, văile râurilor și-ar fi atins demult profilul de echilibru ...
Zanghezur
12.06.2021 11:00
Din aceeasi categorie
O istorie ragasita

sibiu-turism

Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Anunturi Tribuna

EVENIMENT TV

Vacanta Eurotrip
info
PORTAL MEDICAL
Licitatie publica

accentmedia