Tribuna
Sevis
Biblioteca ASTRA informează: 13 aprilie, repere în timp
Biblioteca ASTRA informează: 13 aprilie, repere în timp

Ziua Internaţională a Rock-n-Roll-ului

1796 ADAMOVICI, Ghe­rasim (n. c. 1733, Siklos, Serbia - d. 1796, Sibiu) - 225 ani de la moarte: sârb de neam, egumen al mănăstirii Bezdin, apoi episcop ortodox al Tran­silvaniei, cu reşedinţa la Sibiu (numit 10 iun. 1789, instalat 13 sept. 1789, stabilit în Sibiu pe Uliţa Turnului), păstorind până la moarte. Identificat cu aspi­raţiile românilor, în dec. 1791 a plecat la Viena, împreună cu episcopul Ioan Bob de la Blaj, îna­intând mai multe memorii cu doleanţele poporului român din Transilvania: cel mai însemnat - cu data de 30 martie 1792 - intitulat Supplex Libellus Valacho­rum, cuprindea, într-o formă mai concisă, ace­leaşi postulate ca şi Sup­plexul din 1791, între care şi cererea de recunoaştere a poporului român ca naţiune, egală în drepturi cu celelalte. A ridicat Biserica cu hramul Sf. Luca din Sibiu, unde a fost înmormântat în 1796. Pisania sa arată că a fost terminată în anul 1791. Cu binecuvântarea lui s-au tipărit mai multe cărţi de slujbă şi de învăţătură la Sibiu, în tipografia lui Petru Barth, între care:  "Dez­voaltele şi tâlcuitele Evan­ghelii" (1790), "Sinopsis adică cuprinderea în scurt a Bibliei" (1791) ş.a. În vizitele sale pe care le făcea în Sibiu şi în împre­jurimi, deseori era însoţit de sfetnicul său, protopop al Sibiului, asesor, capelan şi preşedinte al Consis­toriului - Sava Popovici Barcianu (Sava cel Bătrân) din Răşinari (1735-1808).

1871 GLATZ, Theodor (n. 10 dec. 1818, Viena - d. 13 apr. 1871, Sibiu) - 150 de ani de la moarte: pictor şi fotograf, cu studii la Aca­demia de Artă din Viena (Irimie-Fota, 1983, p. 27).

1916 MICU, Ilie (n. 13 apr. 1916, Ludoş, Sibiu - d. 6 iul. 1973) - 105 ani de la naştere: profesor, com­pozitor, animator cultural, director de şcoală, neo­bosit propagator al culturii populare. Începutul a fost făcut cu primul cor băr­bătesc sătesc din Ludoş, pentru care a primit pre­miul onorific al ASTREI. Opera sa muzicală numără peste 80 de lucrări, cântece de copii şi tineret, cântece populare originale, prelu­crări de folclor, armonizări, lucrări corale cu tematică patriotică, de masă şi muncitoreşti. Asociaţiunea ASTRA îi decernează, în semn de preţuire Diploma de Membru pe Viaţă al ASTREI (Dan Nanu, Bogdan Andriescu, Silviu Borş, Ilie Micu (1916-1973), Armanis&ASTRA Museum, Sibiu, 2013).

1926 STROESCU, Vasile (n. 11 noi. 1845, Trinca, judeţul Hotin, Basarabia - d. 1926, Bucureşti) - 95 de ani de la moarte: filantrop, cărturar de  frunte, susţi­nător al învăţământului şcolar şi om politic român basarabean, membru de onoare al Academiei Ro­mâne (1910), care a promovat cultura naţională şi a neamului. A trimis pentru fondul cultural din Sibiu 216.765 coroane, din care 200.000 coroane vor fi destinate şcolilor săteşti, iar restul, pentru înfiinţarea de cantine şcolare, haine, cărţi, hârtie: Consistoriului greco-catolic din Blaj 100.000 de coroane pentru fondul cultural, 3000 de lei pentru zidirea Catedralei Ortodoxe din Sibiu şi încă 100.000 de coroane pentru "Şcoala Superioară de fete a Reuniunii femeilor române din Arad" şi provincie. Astra l-a ales membru de onoare la Adunarea generală a Astrei de la Dej din septembrie 1910. Până la sfârşitul anului 1910 a donat în Transilvania şi Banat în zeci de localităţi sume ce variau între 200 şi 500 de coroane, în vederea con­struirii unor şcoli, biserici, şi 500 de coroane săte­nilor din Gura Râului ca ajutor în urma unui incen­diu devastator. Legăturile Astrei cu V. Stroescu au început încă din toamna anului 1910. A propus fon­darea băncilor săteşti, mecenatul donând 50.000 de coroane şi 10.000 pentru burse, în vederea specializării a două tinere în dantelărie, în străinătate, precum şi a doi tâmplari în mobilier scuptat şi jucării. Acordă diurnă specialistului în cooperaţie Vasile Osvadă pentru un studiu privind organizarea economică a ţărănimii prin intermediul cooperaţiei, în Ungaria, România şi Bucovina, urmând apoi ca acesta să prezinte un raport referitor la înfiinţarea băncilor poporale. Suma de 60.000 de coroane oferită Astrei în 1911 avea un scop economic şi unul artistic -se alocă pentru învăţământ artistic, absol­venţii urmând să conducă cercuri la sate pentru învă­ţarea acestor meşteşuguri artistice, iar cei care le-ar fi practicat ar fi obţinut câştiguri însemnate. În anul următor s-a creat un post de conferenţiar cooperativ, cu un salariu anual de 2400 de coroane, iar pentru deplasări, diurnă 6 co­roane pe zi. A susţinut o nouă campanie dedicată cărţilor şi bibliotecilor săteşti. Începutul îl făcuse cu prilejul Adunării gene­rale, când a stat mai mult la Sibiu, cumpărând 500 de exemplare din mono­grafia "Mitropolitul Andrei Şaguna" de Ioan Lupaş, 1000 de bucăţi din "Cooperativele săteşti" de Iuliu Enescu şi tot 1.000 de bucăţi din "Însemnările unui trecător" de Octavian Goga. Apoi propunea să se tipărească "Poeziile popo­rale" de Vasile Alecsandri, "Harap Alb", "Amintirile" lui Creangă, Ioan Turbincă, Taras Bulba. Pentru apa­riţia acestor cărţi a spon­sorizat Astra cu 25.000 de coroane. La dorinţa lui Stroescu s-au fondat 3.000 de unităţi cu următoarele cărţi: "Povestea vorbei", "Războiul pentru neatâr­nare" de Coşbuc, "O samă de cuvinte", C. Sandu, "Sfa­turile unui plugar luminat". În total, donaţiile sale ating aproape un milion de coroane (Stănciulescu, 2005, p. 1334).





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Ghid informativ clienti EFSA

Tursib

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia