Adrian Petre POPESCU ( cu sprijinul grupului de presa AFT)

-----------------------------------------------------------------

Forțelor Terestre Române constituie organismul acelei categorii de forțe care, pe bună dreptate, asigură încrederea poporului român că țara România este în măsură să răspundă rapid şi eficient provocărilor de securitate dar şi să desfăşoare, alături de forţele aliate, o gamă diversificată de misiuni pentru combaterea ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii Alianţei Nord-Atlantice. Ce poate fi mai frumos, mai special și cu mai multe conotații pentru națiunea noastră decât să celebrezi această bravă forță militară într-un cadrul al evocării tradiţiilor Armatei României într-o zi de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cel care este Purtătorul de Biruinţă cel care este Patronul spiritual al militarilor din Forţele Terestre. În acest context aniversar, Statul Major al Forţelor Terestre, prin marile unităţi şi unităţile din subordine aflate în municipiile reşedinţă de județ din ţară organizează programe și manifestări cu caracter evocator şi ştiinţific, expoziţii, concerte ale muzicilor militare, precum şi ceremonii militare specifice.

 

Mesajul transmis în numele AFT Sibiu

 

Gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghiță Bârsan – Comandantul (rectorul) Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu: ”Anul acesta, la 23 aprilie, se împlinesc 165 de ani de existență a Forțelor Terestre Române al căror patron spiritual și ocrotitor este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de Biruință. Vitejia, puterea și credința lui sunt calitățile care ne inspiră și în prezent, care se constituie într-un crez pentru generațiile de tineri, absolvenți ai Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Astăzi, misiunea noastră de a forma ofițerii de comandă pentru toate armele și specialitățile militare din Forțele Terestre Române, răspunde necesității realizării unui sistem integrat de învățământ eficient și dinamic. Regândirea procesului educațional și elaborarea de noi planuri de învățământ pe domenii de studii universitare de licență în strânsă corelație cu armele şi specialitățile militare, precum şi reproiectarea acestora pe o durată de studii de patru ani au deschis oportunități pentru transformarea Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu într-un centru de excelență în domeniul educațional. Așadar, mă simt onorat ca în această zi deosebit de importantă, să transmit felicitări și mulțumiri pentru modul în care își desfășoară activitatea, tuturor militarilor din garnizoana Sibiu, care sunt parte a Forțelor Terestre Române. De asemenea, se cuvine să ne înclinăm în fața sacrificiilor şi faptelor de arme ale eroilor și să le aducem un pios omagiu peste timp. La mulți ani de Ziua Forțelor Terestre Române!”

(https://www.facebook.com/ForteleTerestre/videos/890806036131870?locale=ro_RO)

 

AFT cheamă comunitatea locală să li se alăture

”Vă așteptăm alături de noi pentru a sărbători existența Forțelor Terestre Române. Cu această ocazie, vom organiza o serie de evenimente”, este enunțul verbal și scris al sărbătoriților  care au pregătit program în care militarii și civilii să socializeze. Reamintim cititorilor online si ofline că la ora 10.00, are loc ”Ceremonia de depuneri de coroane și jerbe de flori la Monumentul ostaşului din toate timpurile, amplasat în faţa Cercului Militar din Sibiu”, moment urmat  în intervalul orar 11.00 – 14.00, activități specifice Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu care își  deschide larg porțile pentru întreaga comunitate.”În perioada 23 aprilie – 5 mai a.c., zilnic ( în intervalul orar 09.00 – 16.00,) expoziția foto-documentară intitulată „Pagini din istoria Forțele Terestre Române”, expusă în cadrul Cercului Militar din Sibiu”.

Gânduri de suflet și  ferme atașament față de cetătenii țării

Slt. Andrada Petrescu, comandant pluton (foto 1): ” 23 aprilie, ziua aniversară a Forțelor Terestre Române, ne amintește de responsabilitate, profesionalism și determinare, despre reafirmarea angajamentului nostru față de tradițiile și valorile naționale. La mulți ani tuturor celor care servesc patria sub drapelele de luptă ale unităților din această categorie de forțe. Mult succes în toate misiunile viitoare, sănătate și siguranță! La mulți ani Forțelor Terestre Române!”; Sg. Roxana Vasilescu – Muzica Militară a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (foto 2): ”Astăzi, 23 Aprilie, aniversăm Ziua Forțelor Terestre Române, o zi plină de încărcătură istorică și tradiție pentru toți militarii din această categorie de forțe.Transmit tuturor membrilor comunității militare și civile din Forțele Terestre Române precum și familiilor acestora, un sincer „La mulți ani”. Indiferent de arma și specializarea militară, noi suntem toți la datorie, capabili să ne apărăm țara, cu profesionalism, încredere și determinare, oriunde și oricând! Împreună vom reuși!”; Sg. Vlad-Adrian Pop – Arma Comunicații, Tehnologia informațiilor și Apărare cibernetică (Foto 3) :”De-a lungul timpului, militarii din Forțele Terestre Române s-au remarcat prin profesionalism și determinare, slujind cu credință drapelul național în orice împrejurare, uneori cu prețul sacrificiului suprem. Din respect pentru înaintașii noștri, astăzi, la ceas aniversar, să privim în urmă și să luăm ca exemplu devotamentul lor. Zi de zi ne instruim pentru a fi cei mai buni, iar pe viitor, dacă țara ne-o va cere, vom fi pregătiți să răspundem oricând și oriunde ne-am afla: Prezent la datorie!"; Sd.sg. Nicolae Milea – Arma Infanterie, specialitatea militară Vânători de munte (foto 4): ”Ziua aniversară a Forțelor Terestre Române, reprezintă un bun prilej să ne amintim de sacrificiul suprem al tuturor celor care au pus mai presus decât propria viaţa, binele țării. Noi, studenții de la AFT „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, suntem viitorii ofițeri de comandă din Forțele Terestre ale Armatei României. Fie că ne pregătim în sălile de clasă, în laboratoare de specialitate sau în poligoanele de instrucție, ne educăm într-un sistem cu valori de necontestat: Patrie, Onoare, Datorie!”; Sd.cap. Comșa Antonia – Arma Poliție Militară (foto 5): ”Cu ocazia Zilei Forțelor Terestre Române, în numele colegilor din arma Poliție Militară, transmit sincera noastră apreciere faţă de militarii activi, în rezervă şi în retragere, precum şi faţă de personalul civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestei categorii de forțe, pregătită să își îndeplinească, cu profesionalism, misiunile încredințate.Responsabilitatea și devotamentul sunt cheile care ne ghidează pașii, pentru a fi ORICÂND, ORIUNDE, LA DATORIE!”; Sg. Andrei Ordean – Muzica Militară a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (foto 6): ”FORȚĂ, TRADIȚIE și RESPECT. Acestea sunt caracteristicile celei mai vaste categorii de forțe din Armata României, Forțele Terestre Române, al căror patron spiritual şi ocrotitor este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, sărbătorit astăzi, 23 aprilie. Cu această ocazie doresc să urez un sincer „La mulți ani!” şi la cât mai multe misiuni îndeplinite, tuturor camarazilor mei, indiferent de armă.  O componentă esențială a securităţii României prin relevanţa misiunilor acestora, Forțele Terestre Române, sunt MEREU LA DATORIE!”; Sd.plt. Robert Papa – Arma Inginerie Comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică (foto 7):”Cu 165 de ani de existență și angajament în slujba țării, Forțele Terestre Române sunt un simbol al puterii și dedicării. În numele studenților Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, ingineri în arma Comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică, doresc să transmit un sincer „La mulți ani” tuturor camarazilor din această categorie de forțe, element vital al securității naționale și al apărării țării. SEMPER UNA!”; Sd.cap Andrei Cioară – Arma Infanterie, specialitatea militară Infanteri: ”În lunga lor istorie, Forțele Terestre Române, au fost mereu în prima linie a apărării naționale și a valorilor României. Astăzi, sărbătorim cu mândrie, ziua acestei categorii de forțe, fapt care îmi oferă prilejul de a transmite, în numele colegilor din arma Infanterie, recunoscută ca „Regina armelor”, un călduros „La mulți ani!” Patrie, Onoare, Datorie!”(foto 8).

 

Extrase arhivistice din tradiția acestei forțe militare

Dimensiunea istorică a Forţelor Terestre izvorăşte din vremuri imemoriale, începând cu anonimii luptători pedeştri. Istoria armatei de uscat reprezintă o însumare a istoriilor armelor şi specialităţilor ce au compus-o dintotdeauna şi o compun şi în prezent: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc.. Denumite ca atare sau nu, forţele terestre au fost dintotdeauna, nu numai cea mai numeroasă componentă a oştirii, dar şi singura categorie de forţe capabilă să angajeze, să desfăşoare şi să desăvârşească lupte, bătălii şi operaţii, îndeplinind misiuni deosebit de grele, uneori fără sprijinul celorlalte componente ale armatei, situaţie mai frecvent întâlnită înainte de primul război mondial. Bazele moderne ale constituirii şi consacrării Forţelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a procesului revoluţionar de la 1848, a făuririi statului român modern prin Unirea de la 1859 şi a înfăptuirii politicii militare a lui Al.I.Cuza. Principalele arme şi specialităţi componente existau încă din perioada 1859-1860. În 1860 a fost creat primul batalion de tiraliori, denumit apoi Batalionul 1 Vânători, marcând astfel apariţia trupelor de vânători. Cavaleria, singura armă cu mare mobilitate în câmpul tactic, era destinată să îndeplinească misiuni de cercetare şi siguranţă, să execute manevre de întoarcere şi învăluire, precum şi urmărirea inamicului. Artileria, deşi era o armă în plin proces de afirmare în armatele altor state, la noi se rezuma la doar şase baterii (patru în Moldova şi două în Muntenia), care au fost reorganizate în câte un divizion pentru fiecare provincie, iar acestea, ulterior, au format împreună primul regiment de artilerie. Politica militară a lui Al.I.Cuza s-a materializat atât în legile organizării armatei române, cât şi în măsuri importante care au dus la infiinţarea Statului Major General, a primelor comandamente militare (din Moldova, Muntenia şi Oltenia), care au început să funcţioneze încă din anul 1860 şi să-şi desfăşoare activitatea după un regulament propriu (1863), precum şi prin apariţia primelor comitete consultative şi inspectorate de armă.
Inspectoratul infanteriei a luat fiinţă abia în anul 1912 (cu mult timp după cele ale cavaleriei, artileriei şi geniului, instituite în anii 1873, 1875 şi respectiv 1887), probabil datorită faptului că problemele specifice erau rezolvate prin comandanţii regimentelor şi diviziilor, iar la nivelul ministerului de către comitetul consultativ al armei. La 15 februarie 1865, s-a decretat înfiinţarea comitetelor consultative pentru diferite arme, care trebuiau să examineze toate chestiunile privitoare la constituirea, organizarea, disciplina, instruirea, armamentul şi să dezbată regulamentele, proiectele şi planurile corespunzătoare fiecarei arme. În lumina Constituţiei din 1866, a fost adoptat un pachet de legi care a creat cadrul adecvat dezvoltării sistemului militar. Atunci, pentru prima dată în istoria militară a României, s-au definit structurile organizatorice: corp de armată, divizie, brigadă, care se constituiau numai la manevre sau în caz de război. La pace, funcţionau entităţile organizatorice cunoscute: regiment, batalion (divizion, escadron), companie (baterie), pluton, secţie. Proclamată de Parlamentul de la Bucureşti la 9 mai 1877, independenţa de stat a României urma să fie consolidată prin participarea oştirii române, implicit a Forţelor Terestre, la Războiul ruso-turc, primul conflict armat de anvergură din epoca modernă a istoriei noastre militare. România dispunea, la acea vreme, de patru divizii de infanterie, grupate în două corpuri de armată. După executarea mobilizării, armata a fost structurată în două entităţi constitutive, bine delimitate şi cu misiuni precise: armata de operaţii, cu două corpuri de armată, care subordonau patru divizii. Saltul semnificativ în conturarea şi afirmarea Forţelor Terestre s-a produs într-o perioadă scurtă de timp, până către sfârşitul secolului a XIX- lea.În anul 1900, întreaga armată română era organizată în: patru comandamente de corp de armată. La începutul primului război mondial, armata de uscat a ţării noastre era structurată în: cinci corpuri de armată, 15 divizii de infanterie, două brigăzi de roşiori şi cinci de călăraşi, 25 regimente de artilerie şi două de geniu (cu batalioane de pionieri şi pontonieri), semibatalioane de căi ferate, companii de telegrafie, secţii de aerostaţie, de automobile şi de porumbei. Organizarea Forţelor Terestre era eşalonată, astfel, pe corpuri de armată, divizii de infanterie, brigăzi de infanterie, de călăraşi şi de artilerie. Prin decretarea mobilizării, la 15 august 1916, evoluţia războiului a impus reorganizarea şi refacerea armatei române în iarna anilor 1916-1917. Noi mutaţii au cunoscut Forţele Terestre după primul război. O importantă măsura adoptată pe linie organizatorică a constituit-o înfiinţarea, în anul 1936, respectiv 1938, a încă două departamente pe lângă Ministerul Apărării Naţionale. Este vorba de Ministerul Aerului şi Marinei şi de Ministerul Înzestrării Armatei. Prin Decretul Lege nr. 3488 din 16.10.1940, erau stabilite următoarele structuri în cadrul ministerului: Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, Subsecretariatul de Stat al Marinei, Subsecretariatul de Stat al Aerului, Subsecretariatul de Stat al Înzestrării şi Administraţiei Armatei. În momentul intrării în cel de-al doilea război mondial, România avea un organism militar structurat şi înzestrat corespunzător vremii, cu un potenţial uman de 1.170.000 militari, reprezentând 8,5% din populaţia ţării. Conducerea militară centralizată era asigurată de Ministerul de Război, Marele Stat Major şi Consiliul Superior al Oştirii. Fiecare categorie de forţe ale armatei avea comandamente, aşa cum aveau şi armele componente. Infanteria,arma de bază a Forţelor Terestre, era cuprinsă în 19 divizii, ca mari unităţi tactice ale armei, structurate fiecare pe câte trei regimente de infanterie, două de artilerie, ambele categorii constituind, fiecare, câte o brigadă de infanterie şi, respectiv, de artilerie, precum şi pe elemente indivizionate (subunităţi de pionieri, transmisiuni, artilerie anticar şi artilerie antiaeriană). Vânătorii de munte erau organizaţi în patru divizii de munte, însumând 24 batalioane de vânători de munte, patru grupuri de artilerie de munte, opt divizioane de obuziere de munte. În structura trupelor acestei arme mai intrau patru comandamente de munte, cu opt batalioane. Artileria de câmp era structurată în regimente, divizioane, baterii, secţii şi piese. Unitatea de bază a organizării acestei arme era regimentul, afectat de regula diviziilor de infanterie şi cavalerie, precum şi direct corpurilor de armată şi armatelor (îndeosebi regimentele de artilerie grea, anticar şi antiaeriană).Cavaleria cuprindea cinci divizii, iar trupele motomecanizate şi de tancuri doar o divizie blindată, iar acestea, ulterior, au fost subordonate Comandamentului Trupelor Motomecanizate, nou infiinţat. Este de menţionat că în multe lucrări se includ în sfera de cuprindere a Forţelor Terestre, pe lângă marile unităţi şi unităţile armelor mai sus prezentate şi alte opt regimente de artilerie grea, două de artilerie anticar, 10 de artilerie antiaeriană, trei de transmisiuni, şapte de pionieri, unul de pontonieri, o brigadă de căi ferate (trei regimente), nouă batalioane de drumuri şi de construcţii. Toate aceste forţe erau organizate în cele patru armate şi 10 corpuri de armată. Pe timpul desfăşurării războiului au survenit modificări structurale, soldate cu organizarea unor detaşamente şi grupuri, constituirea unor comandamente operative care aveau în subordine mari unităţi şi unităţi de arme întrunite, precum şi cu reorganizarea unor arme în corpuri (de cavalerie, de munte, motomecanizate). În luptele antihitleriste şi antihorthyste din nord-vestul ţării, din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria, România a mai folosit, pe lângă cele două comandamente de armată, patru corpuri de armată, corpurile de munte, cavalerie şi motomecanizat şi alte structuri luptătoare aparţinând celorlalte arme, inclusiv instituţii de învăţământ. Faţă de cifrele indicate prin protocolul din 26 octombrie 1944 şi stipulaţiile convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944, aportul real al forţelor terestre româneşti a fost mult mai mare. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a ivit un prim moment istoric în care noţiunea de Forţe Terestre a corespuns unei sfere de cuprindere unitare a tuturor armelor din compunerea lor, atât ca unităţi şi mari unităţi, cât şi sub aspectul conducerii acţiunilor lor. Reorganizarea Armatei Române din anul 1947, legiferată de Instrucţiunile speciale nr. 41 900 din 15.08.1947 au vizat şi Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, atribuţiile acestuia fiind preluate de cele patru regiuni militare înfiinţate cu acest prilej de comandamentele de armată şi de direcţiile subordonate nemijlocit Marelui Stat Major (Comandamentul Infanteriei, Comandamentul Cavaleriei, Comandamentul Geniului, Direcţia Înzestrării Auto şi Blindate). Analizând activitatea Direcţiei Pregătire de Luptă a Armatei de Uscat, s-a desprins concluzia că numai o parte a Forţelor Terestre era controlată de acest organism, multe compartimente intrând în competenţa altor structuri. Această stare este confirmată de existenţa Comandamentului Trupelor de Tancuri şi Mecanizate, înfiinţat prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 00123254 din 16.10 1950, care era direcţional pentru toate unităţile de tancuri, autotunuri şi mecanizate şi subordonat nemijlocit Ministerului Forţelor Armatei. Celelalte arme de uscat aveau comandamente proprii. În septembrie 1956, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. C.L. 004402 din 07.09.1956, Comandamentul Trupelor de Tancuri şi Mecanizate îşi înceteaza activitatea, luând fiinţă Direcţia Tancuri şi Auto, care, din 15.09.1960, se va numi Comandamentul Trupelor de Tancuri şi Auto. Conducerea bicefală a celei mai mari părţi a armatei a fost eliminată în anul 1969, când din cele două organe centrale s-a structurat Comandamentul Infanteriei şi Tancurilor. Ca urmare a schimbărilor survenite în România după decembrie 1989, în contextul procesului de democratizare a societăţii româneşti s-a trecut şi la reorganizarea sistemului militar. Astfel, în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.102 din 30.07.1990, începând cu 01.08.1990, Comandamentul Infanteriei şi Tancurilor se reorganizează în Comandamentul Trupelor de Uscat, în compunerea căruia au intrat: Direcţia Tehnică de Tancuri şi Auto; Inspectoratul General al Infanteriei şi Vânătorilor de Munte; Inspectoratul General al Blindatelor; Inspectoratul General al Artileriei; Inspectoratul General al Geniului; Inspectoratul General al Protecţiei Antichimice; Inspectoratul General al Apărării Antiaeriene a Trupelor de Uscat.Procesul a continuat şi necesităţile operaţionale au determinat ca, în baza Ordinului general al ministrului apărării naţionale nr. 24 din 30.08.1993, Comandamentul Trupelor de Uscat să se transforme în Statul Major al Trupelor de Uscat, având în subordine armate de arme întrunite, instituţiile de învăţământ şi formaţiunile de diferite arme subordonate direct. Începând cu data de 11.04.2000, în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. S 8, Statul Major al Trupelor de Uscat îşi modifică denumirea în Statul Major al Forţelor Terestre. În etapa actuală, Forţele Terestre constituie o componentă importantă a securităţii României prin relevanţa misiunilor acestora pentru nevoile de securitate ale ţării, care sunt nemijlocit legate de capacitatea lor intrinsecă de a acţiona în toată gama operaţiunilor militare. În acest context, Forţele Terestre vor continua să fie puse în faţa dificilei decizii de a menţine permanent echilibrul constant între cerinţe şi resurse. Prin alocarea resurselor necesare şi punerea în aplicare a noii concepţii de restructurare, Forţele Terestre ale Armatei României vor deveni, mai mult ca oricând in istorie, un organism militar modern, cu o capacitate operaţională similară forţelor terestre din armatele ţărilor europene avansate din punct de vedere militar, flexibile, suple şi dinamice, apte să dea o ripostă eficace oricărei agresiuni armate la adresa securităţii României şi de a-şi îndeplini cu profesionalism misiunile ce le revin din obligaţiile militare internaţionale asumate de către ţara noastră.