Disciplinaritatea și interdisciplinaritatea sunt aspecte importante și complexe în cercetare, aidoma modului/ formei de comunicare menită a disemina rezultatele acestei munci, mai ales că societatea modernă se focusează pe cunoștințe orientate spre aplicații, pe combinarea și integrarea cunoștințelor. Am poposit la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu pentru a afla cum reușește colectivul de aici să extindă granițele cercetărilor curente despre istoria şi cultura românilor şi a germanilor din Transilvania prin studierea istoriei şi a specificului oraşelor din România în context european. 

În acest sens, am purtat un dialog cu directorul ICSU de la Sibiu, Prof. univ. dr. Rudolf GRÄF cel care ne-a mărturisit că din momentul investirii sale a căutat ”un cadru de dialog aparte cu membrii Institutului, prin ponderarea influențelor și prin susținerea generațiilor, cu gândul concret de avea un pod de legătură veridic între acestea, concretizat și prin promovarea celor care întruneau condiții legale, prin concurs”. Am mai reținut dorința”de a forma și a lăsa în urmă un colectiv sudat și compatibil, mai sustenabil formei de organizare din care fac parte, capabili să preia responsabilități și prerogative majore”.

Inteligența artificială doar un instrument 

”Am văzut un experiment muzical la modă anume dirijarea unei orchestre simfonice de un humanoid. Da este posibil și așa ceva dar în domeniul nostru de activitate inteligența artificială o includem la categoria instrumentar pentru îmbunătățirea accesul la informații, nu pentru posturi decizionale” sublinia Prof. univ. dr. Rudolf GRÄF, fiind de părere că această inteligență artificială nu poate suplini activitatea managerială, unde timpul este risipit pe aspect mărunte, pur administrative. 

”Activăm într-o clădire frumoasă, de patrimoniu, care ține de Biserica Evanghelică, o clădire care necesită unele intervenții. Am reușit să zugrăvim și să restaurăm încăperile din interior. În calitate de chiriași alături de proprietar (Consistoriu) avem în vedere să accesăm fonduri euopene pentru a da strălucirea cuvenită acestui edificiu architectural, unde recunosc avem condiții adecvate pentru derularea muncii noastre de crecetare. Oricum trebuie să știți că majoritatea cercetătorilor de la noi sunt singuri în birou, comparativ cu omologii lor de la Cluj, București ori Timișoara”. 

Au salvat ICSU-Sibiu de valul desfințării 

”Am derulat câteva proiecte importante precum: ”Limba și cultura germană din România”, context în care ne-am înzestrat cu un computer performant, cu câteva laptop-uri și am atras surse terțiale. Înțelegând necesitatea unor parteneriate de durată eficiente am acționat ca a atare în relația noastră cu Institutul pentru Cultură și Istorie Germană a Europei de Sud-Est. (IKGS), o instituție de cercetare științifică de la Universitatea Ludwig Maximilian din München, dar și cu Institutul de istorie și studii regionale a șvabilor dunăreni, din Tübingen. Mai avem și alte parteneriate cu alte institute şi în curs de derulare parteneriate care nu au legătură directă cu profilul institutului nostru, cu cei interesați de profilul și statutul nostru unic în Sud-Estul Europei și în România. În plus, avem un fond tematic care a atras multe personalități culturale și nu numai”. De facto directorul ICSU de la Sibiu consideră că profilul institutului de la Sibiu este generat și întreținut de numeroasele sursele arhivistice din Transilvania și Bucovina, de cele din Iași și chiar din București, unde pe lângă prezența consistentă a culturii comunităților luterane instituția sibiană a avut inițiativa de a depăși aria sa de documentare și cercetare, extinzând granițele sale lingvistice și culturale spre domenii tehnice, economice și nu numai. 

Evaluarea Academiei Române trecută cu brio

Aspecte enumerate au fost deteminante/relevante pentru recenta evaluarea derulată de Academiei Române, care a vizat practic toate cele 70 de institute și centre aparținând celui mai înalt for de știință și de cultură din România. În urma acestei evaluări Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu a fost plasată în rândul celor din categoria 1. Prof. univ. dr. Rudolf GRÄF ne-a devolalat şi alt aspect:  „Instituția a primit al doilea punctaj din țară, pentru cercetarea științifică, pentru activitatea fiecărui membru în parte, pentru numărul de cercetări publicate în reviste de prestigiu cotate și indexate international, la care adăugăm toate activitățile, implicit cele organizatorice care susțin obiectivele noastre majore/prioritare”. Domnia sa a reiterat faptul că statul ar trebui să finanțeze mai consistent educația, cultura și sănătatea, și nu ar trebui să accepte nici un rabat privitor la expertiza profesională a angajaților, indiferent în ce domeniu activează. ”În general la nivel național avem o problemă mare în ce privește rodul muncii şi calitatea muncii. În statele avansate pentru a a evita această meteahnă se apelează la structuri care reunesc experți profesioniști. Acest exemplu merită a fi implementat și la noi, apelându-se la institutele care activează în cadrul Academiei Române. Noi suntem deschiși pentru asemenea solicitări, pentru a oferi expertize necesare comunității în domeniul Istorie -Arheologie, Istoria oraşelor, Etnologie și nu numai.”, preciza în final directorul ICSU Sibiu.

Academia Română propune Guvernului reorganizarea sa

Academia Română a decis reorganizarea institutelor de cercetare din subordinea sa, în urma căreia 20 de institute din țară din totalul de 70 ale Academiei își vor pierde structura administrativă și vor fi coordonate de filialele din București, Cluj, Iași și Timișoara. Președintele Academiei afirma că vor fi institute în continuare și la Craiova, Sibiu, Târgu Mureș, Vatra Dornei și la Rădăuți, dar că este posibil să funcționeze într-o altă organigramă. Ioan Aurel Pop este convins că reorganizată Academia o să funcționeze mai bine sub tutela celor 4 poli de cercetare: București, Cluj, Iași și Timișoara. Merită de precizat că Academia Română în clasamentele Scimago din ultimii ani a fost pe locul 1 în România ca forță de cercetare, un aspect care a putea diminua valul restructurării.