Tribuna
Atlas geografic - judeţul Sibiu

Dezvoltat în jurul punctului de intersecţie dintre paralela de 45 grade si 48 minute latitudine nordică cu meridianul de 24 grade şi 39 minute longitudine estică, judeţul Sibiu este locul de interferenţă a unor arii morfogenetice diferite şi spaţiul în care aproximativ 400.000 de locuitori îşi duc existenţa, coabitând în spiritul valorilor morale, unanim acceptate, ce caracterizează mapamondul secolului al XXI-lea.
Preocupat de tot ceea ce a însemnat şi înseamnă acest spaţiu, din punct de vedere geografic,dar şi istoric, social ori politic, un colectiv de cercetători de marcă de la Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu -alcătuit din nume de referinţă în domeniul geografiei- coordonat de profesorul universitar doctor Ion Velcea, a editat, în cursul anului 2011, sub egida Universităţii,, Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, ATLASUL GEOGRAFIC al judeţului SIBIU. Atestat documentar încă din secolul al XII-lea, Sibiul a jucat, prin poziţia geostrategică pe care o ocupă, un important rol politic, economic şi cultural de-a lungul întregii sale istorii. De acest lucru a fost pe deplin conştient profesorul Velcea, când a apreciat că un asemenea spaţiu merită un atlas geografic, cu adevărat de excepţie, menit a prezenta, cu probitate ştiinţifică şi cu elegantă ţinută academică, aşezarea geografică şi complexitatea teritorială, componentele naturale, ariile naturale protejate, toponimia, populaţia şi aşezările urbane. Nu au fost omise nici informaţiile referitoare la structurile şi funcţionalităţile socio-economice, ca şi cele ce privesc căile de comunicaţie, transporturile şi turismul.
Delimitat de forme de relief precum Munţii Făgăraş şi Lotru şi udat de apele Oltului, Hârtibaciului ori ale Târnavei Mari, judeţul Sibiu este situat în zona centrală a României şi deţine 2,3% din suprafaţa ţării. Hărţile, înserate în paginile atlasului, dau posibilitatea localizării, nu doar în cadrul României, ci şi în cel al provinciilor sau al regiunilor istorice.
Elementele de referinţă ale peisajului geografic, diferenţiate în treapta montană şi cea a dealurilor şi podişurilor, fragmentate de ariile depresionare ale Depresiunii Făgăraşului, ori ale Ţării Oltului, ca şi de cele ale Culoarului Sibiu-Apold, sunt înfăţişate , beneficiarilor lucrării, dimpreună cu pertinente informaţii referitoare la climă, la resursele termice ori la cele  de umezeală. Nici problemele de bioclimă nu au fost omise, ele având alocate tabele şi grafice cu date relevante. Bogăţiile hidrografice sunt prezentate în cuprinsul lucrării după o  clasificare ce le împarte în ape subterane şi ape de suprafaţă, la rândul lor împărţite în râuri şi lacuri. Resursele de apă au înlesnit, practic din îndepărtate timpuri ale istoriei, dezvoltarea unor ocupaţii tradiţionale, aspect ce nu a fost ignorat de către autori.  Resursele de sol nu au fost nici ele neglijate. Diferenţiate în funcţie de condiţiile de climă, vegetaţie, topografie şi consistenţa rocilor de suprafaţă, solurile judeţului Sibiu sunt, cu unele excepţii, aproape integral folosite ca teren agricol. Harta solurilor, harta vegetaţiei şi harta proceselor geografice întregesc informaţii pertinente şi de mare actualitate, menite a oferi, celor interesaţi, datele complexe ale unui spaţiu variat şi  diversificat. Cu o biodiversitate peste media naţională, judeţul Sibiu deţine  rezervaţii,  parcuri naturale şi monumente ale naturii ce atrag specialişti în domeniu şi un număr impresionant de turişti. Tuturor, informaţiile din cuprinsul atlasului le îmbogăţesc cunoştinţele şi, mai ales, le aduc precizări şi clarificări. În aceeaşi notă se înscriu şi referirile privitoare la toponimia geografică.
Numeroase pagini şi hărţile adiacente lor descriu şi prezintă distribuţia populaţiei, mişcarea naturală a acesteia, structura etnică, structura confesională etc.
Aşezarile urbane au fost înfăţişate din diferite perspective şi unghiuri de vedere, cu intenţia evidentă de a sublinia favorabilitatea geografică şi economică a unor habitaturi umane ce au o istorie multiseculară. Printre ele, cele mai importante rămân municipiile Sibiu şi Mediaş. Spaţiul rural e prezentat în contextul unor activităţi tradiţionale, dar şi din perspectiva rentabilităţii terenurilor agricole şi a producţiei obţinute de crescătorii de animale.
Un ultim capitol este alocat turismului, privit ca factor de progres şi motor al evoluţiei, mai ales când este abordat în corelaţie cu dezvoltarea căilor de comunicaţie şi transport. Lucrarea  nu ar fi putut să vadă lumina tiparului fără contribuţia autorilor: Octavia Bogdan, Constantin Drăgulescu, Nicolae Florea, Nicolae Pleşia, Traian Crăcea, Virginia Gherasim, Marioara Costea, Rodica Ciobanu, Daniela Irimie, Nicolae Ilinca, Radu Săgeată.  Toţi au fost formaţi, îndrumaţi sau sprijiniţi de profesorii Valeria Velcea şi Ion Velcea, cei care au scris nu doar pagini ale prezentului Atlas, ci, înainte de orice altceva, o mare pagină a GEOGRAFIEI  ROMÂNEŞTI.
Pentru o astfel de activitate, prezentele rânduri se vor un omagiu adus emeriţilor dascăli, formatori de geografi, totodată, modele şi profesori pentru generaţii şi generaţii de studenţi, ca şi pentru noi toţi.

Dr. Tiberiu Dumitru COSTĂCHESCU
Membru corespondent al Academiei de Litere, Stiinţe şi Arte, La Rochelle - Franţa, fondată în anul 1732.
Sibiu, Sf. Nicolae, 2011



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Infinity Ink. Photography

ciclism.sibiu.ro

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia