Tribuna
PNL
De 130 de ani românii iubesc TRIBUNA
2014 - anul TRIBUNA (VIII)

În secolul caracterizat ca secolul luminii, al progresului în ºtiinþe ºi arte, al “invenþiunilor, seculul cugetãrei libere”, Tribuna a fost prima ºcoalã de ziaristicã din Transilvania. Munca de “profesor” dusã zilnic de Ioan Bechnitz, a fost bazatã pe educaþia germanã atent îndrumatã de cel mai bun prieten al tatãlui sãu: mitropolitul Andrei ªaguna. Cu studiile fãcute la Viena, Heidelberg ºi Leipzig el se remarcã prin firea combativã, fiind crescut în respectul strãmoºilor ºi al adevãrului istoric. Deºi putea sã fie un om politic sau un avocat celebru el a ales cariera de ziarist, cu o viaþã independentã ce îi oferea deplina libertate de gândire ºi acþiune. În seria de articole “despre sistemul etimologic” el are argumente convingãtoare: “a trebuit sã vinã dl.Cipariu <cu sistemul etimologic> , pentru a produce o scisiune flagrantã în usul general al vorbirei, seducând pre mulþi Români a înlocui d.e. prinde, mine, tine, sine, zace, mijloc, jumetate, jos, schimbã,  picior, etc” (…) prin cuvinte ca: prende, mene, tene, sene, jace, mediu-locu (mezloc), diumetate (zumetate), diosu (zos), scaimba, petioru (peþor) (…) Astãzi este adevãrat, dai chiar de Români, care’ºi batjocoresc limba, pronunþând cu o ridiculã afectaþie tocmai aºa precum scriu: prende, scaimbã, peþor, mezloc, etc. þi se pare a auzi o limbã pãsãreascã, nefiind nici româneascã, nici latineascã, nici o limbã existentã sau moartã. (…) Etimologismul nu a cruþat nici numele propriu. Din Blaj ºi Blãjan a fãcut Blasiu (Blaº) ºi Blasianu (Blãºan), cu toate cã chiar Blãjenii zic Blaj ºi Blãjan. Tot aºa, Cluj ºi Clujan s’au schimbat în Clusiu (Cluº) ºi Clusianu (Cluºan); Sibiiu a devenit Sabiiu sau chiar Sabiniu (…) Nu ne gândim atâta la un nume, cum este Cipariu, care de altmintrelea este Þipariu; schimbãrile de felul acesta sunt dictate de neajunsurile sistemului ortografic ciparian. Dar din Oltean se face Alutan, din Cãtanã Catone,  din Schiop Scipione, etc!”. Critica sistemului ortografic etimologic al lui Cipariu a dus,  pînã la urmã, la abandonul lui. Aceasta nu diminueazã cu nimic meritele lui Cipariu. Reproducem unul din discursurile  memorabile ale lui Cipariu rostit la Braºov, în 1862: „Dea Cerul ca, precum toþi sîntem de un sînge, toþi ne-am îndulcit de la sînul mamei noastre cu aceleaºi cuvinte dulci, toþi ne sîntem fraþi, – oricît ne despart munþii ºi vãile ºi oricît ne împart stãrile politice ºi confesiunile religioase, – tot una sã fim, o naþiune, o limbã, o literaturã. ªi dacã pe alt cîmp românul e tãiat în bucãþi ºi purcede pe cãi diferite, uneori cu totul contrarii, dar cel puþin în literaturã, în paºii cãtrã culturã, numai un corp ºi numai un suflet sã fie. Atunci, orice despãrþiri politice, sociale ºi religioase ne vor tãia de laolaltã, dar spiritul naþiunii ºi geniul român va tinde aripile sale peste toþi fiii lui Traian ºi-i va þine legaþi întru legãturile pãcii, frãþiei ºi unitãþii naþionale. Aºa sã fie în veci“.
Telegraful  Român scria cã „înºiºi Românii  (dela 1700 încoace) ºi-au causat prin des¬binarea lor reul cel mai mare. Ei întocmai ca Judeii ºi Samaritenii s’au luptat intre sine neintrerupt pãnã la nimicire”. ASTRA, înfiinþatã în 1861, de cãtre „inteligeniile române`ti ardelene”, susþinea cã limba este actul de naºtere a unui popor, un adevãrat certificat de naºtere, limba transmiþându-se ereditar – social aºa cum se transmit caracterele ereditar-biologice.
Tribuniºtii au înþeles forþa cuvântului ºi a limbii unitare, aceasta asigurând uºurinþa ºi tãria comunicãrii. Însuºi  Slavici constata mâhnit cã “durerea cea mai mare era când se vedea cã ai lui, pentru care suferea, se transformau în adevãraþi duºmani, alãturi de germanismul, maghiarismul ºi românismul (latinismul exagerat), alþi trei duºmani de moarte ai culturii române naþionale (…)”. Pericolul ruperii unitãþii culturale a românilor este ilustrat cu exemple istorice: “Sârbii din Croaþia ºi cei din Slavonia, unindu-se cu biserica papalã, s-au despãrþit în ceea ce priveºte viaþa  culturalã de ceilalþi conaþionali ai lor, au început sã scrie cu litere latineºti ºi-ncetul cu-ncetul s-a format un popor croat, cu literaturã deosebitã de cea sârbeascã.Tot aºa, slovacii din Carpaþii apuseni, pe la începutul sec. XIX, ºi-au întemeiat o literaturã deosebitã de a conaþionalilor lor din Boemia ºi din Moravia ºi-n urmã s-au prezentat ca popor deosebit.”  (va urma)



comentarii
2 comentarii

Este singurul articol care nu este cu diacritice? De ce?
Cine, din redactie, este interesat sa nu fie citit?
sibianul cititor
31.03.2014 07:07
Un articol foarte intereseant dar care merita mai multa atentie la forma.Da,unde sunt diacriticele ?
cititor fidel
31.03.2014 08:42
Din aceeasi categorie
Forumul German

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

sevis

Comunicat de presa final

Vacanta Eurotrip
info
publicare anunturi
Licitatie publica

accentmedia