Principalele lucrări hidrotehnice aflate în administrarea  Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu sunt: barajul Gura Râului  şi  lacul de acumulare asigură alimentarea cu apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor din aval precum şi atenuarea undelor de viitură; 15 km de aducţiune de apă cu diametrul de 1000 mm, Gura Râului – Sibiu; două baraje de pământ  cu acumulări nepermanente pe râul Hârtibaciu, cu un volum total de 14,2 milioane mc, cu rol de atenuare a undelor de viitură; 44,4 km de diguri de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Sibiu, Bungard, Noul Român, Brădeni, Alţâna, Beneşti, Hosman, Caşolţ şi Porumbacu de Jos; 90,12 Km de diguri de apărare a terenurilor agricole din lunca râului Hârtibaciu; 126 km de râuri regularizate şi cu consolidări de maluri, care îmbunătăţesc condiţiile de scurgere a apelor în albiile cursurilor de apă, se diminuează efectele inundaţiilor şi se asigură preluarea debitelor pentru folosinţele de apă.

De ce e necesar să știm asta? Pentru că după inundațiile care au fost la Roșia Montana, pe râul Tăul Mare, o cunoaștere a sistemului de gospodărire a apelor este mai mult decât importantă.

Barajul de la Gura Râului este încadrat în clasa întîi de importanță

Barajul de la Gura Râului este amplasat pe Râul Cibin, aval de punctul „Pisc” de confluenţă al celor doi afluenţi  Râul Mare şi Râul Mic, la  2 km amonte de comuna Gura Râului. Amenajarea hidrotehnică Gura Râului a intrat parţial în funcţiune la sfarşitul anului 1975 prin darea în exploatare a conductei de aducţiune DN 1000 mm, care a început să livreze  un debit de 1000 l/s. Punerea sub sarcina a barajului, prin închiderea galeriei de deviere, s-a început în data de 5 noiembrie 1979, când a început şi acumularea de apă. Nivelul normal de retenţie a fost atins în luna iulie 1981, iar recepţia definitivă s-a realizat la 23 decembrie 1983.

Conform STAS 4273-1983 barajul Gura Râului este încadrat în clasa întâi de importanță.

Totul este controlat

Debitele afluente în lac se măsoară zilnic la cele două posturi hidrometrice situate pe cei doi afluenţi (Râul Mare, Râul Mic). Temperatura aerului şi precipitaţiile sunt măsurate pe o platformă meteorologică situată în aval de baraj, în zona camerei de încărcare a conductei de aducţiune precum oada lacului.

Controlul a calităţii apei se face prin prelevări de probe din lac, din cei doi afluenți si lacul compensator. Rezultatele obţinute (analizelor chimice, biologice şi bactereologice) în urma analizelor se consemnează în registrele laboratorului şi se interpreteză, rezultȃnd încadrarea pe clase de calitate. Frecvenţa de recoltare a probelor de apă este de patru ori pe an.

Ce se întâmplă în caz de accident

Planul de acțiune în caz de accident la baraj prezintă căile de
transmitere a deciziilor, tabelul localităţilor şi obiectivelor social – economice din aval de barajul Gura Râului ce pot fi afectate în cazul avarierii barajului, tabelele cu Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiei hidrotehnice,pragurile critice şi modul de acţiune.

Astfel, Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametri se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată. Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare.

Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.

Barajul este în stare în stare bună de funcționare

Potrivit specialiștilor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, infiltraţiile prin dopul definitiv din galeria de deviere a apelor mari au fost aproximativ constante. În urma observaţiilor directe şi a măsuratorilor nu s-au semnalat fenomene atipice în comportarea barajului.  „Uşoare forme de degradare a betoanelor se observă la ploturile din capetele corpului barajului, la creasta deversorului, la pereul de protecţie de pe versantul  stâng. În cursul anului 2015 s-au executat lucrări  de reparații la coronamentul barajului, care au constat în tratarea rosturilor de dilatare și refacerea covorului asfaltic. Manevrele lunare cu echipamentul hidromecanic s-au realizat fără incidente şi în bune condiţii. În perioada analizată s-au efectuat evacuări de debite prin vanele golirilor de fund din ploturile 13 şi 15”, spun specialiștii de la SGA.

Toate echipamentele hidromecanice sunt în stare de funcţionare.

În cursul anului 2015 s-au executat lucrări de înlocuire și automatizare a vanei de reglare a debitelor pentru alimentarea cu apă a municipiului Sibiu.

În cursul anului 2019 s-au executat lucrări de înlocuire și automatizare a vanei fluture 27 de pe traseul de alimentare cu apă a municipiului Sibiu, iar în anul 2021 a fost înlocuit grupul de acționare hidraulică (grup de rezervă) pentru acționarea vanelor de la golirile de fund prin intermediul unei lucrări cu terți. În luna octombrie 2022 s-au efectuat lucrări de întreținere (reparare) vana V11 și de înlocuire a vanelor V6 și V9 de pe traseul de alimentare cu apă a comunei Gura Râului.

„Analiza măsurătorilor la A.M.C-uri precum și observațiile vizuale realizate arată un comportament normal al structurii, în cadrul limitelor prognozate, fără fenomene evolutive care pot să compromită siguranța lucrării. Prin urmare, barajul Gura Râului se comportă foarte bine în exploatare, amenajarea putând fi exploatată în continuare, fără restricții, respectând regulamentul de exploatare”, potrivit raportului SGA Sibiu, transmis de Prefectura Sibiu.