În ciuda amenințării vremii, sibienii au mers în număr mare la Slujba de Rusalii. Bisericile din Sibiu au fost pline de credincioși la una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Cei care nu au mai avut loc în interior au ascultat slujba de afară.

Sărbătoarea Rusaliilor este cunoscută și sub denumirea de Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, potrivit crestinortodox.ro.

Anul acesta, sărbătoarea este prăznuită pe 12 iunie.

A fost numită „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană „Rosalia”, consacrată cultului morților.

Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea Rusaliilor este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.

Denumirea de Cincizecime vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paști.

Aceasta este ziua în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi ca de foc asupra Apostolilor. Pogorârea Sfântului Duh a fost făgăduită de Mântuitorul înainte de patima Sa: „De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni. Și iarăși: „Voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede” (In.14,16-17). Iar înainte de înălțarea Sa la cer, din nou le promite venirea Duhului: „Iar voi să rămâneți în Ierusalim, până când vă veți îmbrăca cu putere de sus”. Împlinirea promisiunii a avut loc la zece zile după Înălțare, în dimineața zilei în care evreii din toata lumea serbau la Ierusalim Cincizecimea, ziua primirii Legii de către Moise, pe Muntele Sinai.

Există obiceiul ca în ziua de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.

Prezența acestor multe frunze la Sărbătoarea Rusaliilor sunt chipul darurilor Duhului Sfânt, daruri nenumărate, diverse și totuși unitare și unificatoare.