Vineri, 1 martie, în Centrul Cultural TRIBUNA s-a sărbătorit prima zi din noua primăvară, fiind invitate – pe lângă doamnele care activează zilnic în administrația cotidianului – și profesionistele comunicării și relațiilor publice din instituțiile sibiene, cu funcția de purtător de cuvânt. O manifestare, în premieră în mass-media românească, inițiată în vederea cunoașterii și îmbunătățirii relațiilor de comunicare instituțională. 

Toți cititorii Tribunei știu că multe instituții publice au desemnat purtători de cuvânt – majoritatea femei -, acestea fiind împuternicite să reprezinte public interesele instituției sau organizației; aceste persoane au datoria și să susțină cu fidelitate pozițiile celor în numele cărora vorbesc, chiar și atunci când afirmațiile diferă de propria opinie. 

Se cuvine să menționăm că au onorat cu prezența întreaga manifestare – prilejuită de obiceiul dăruirii mărțișorului, obicei inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (din 2017) -, următoarele persoane împuternicite: Ioana Căpățînă – purtător de cuvânt Consiliul Județean Sibiu, Arhivele Naționale Serviciul Județean Sibiu – Ioana Marilena Mărginean, șef serviciu și Mariana Țăranu, custode, dr. Simona Berariu – Direcția de Sănătate Publică Sibiu, Cristina-Maria Pascu – Direcția Agricolă Județeană Sibiu, Roxana David – Primăria Municipiului Sibiu. 

Directorul general al Tribunei, Mircea Bițu, a fost amfitrionul acestei premiere în lumea presei românești, manifestarea fiind neprotocolară, putându-se afirma că familia Tribunei a fost descoperită de toate invitatele prezente.

Mircea Bițu a prezentat contextul actual aniversar, nefiind – pentru nimeni – un secret: singurul cotidian al Sibiului sărbătorește 140 de ani de la fondare, în anul marcat de mai multe scrutinuri de alegeri. Domnia sa a amintit că în primul număr din 1884, în apelul „Către publicul român!” – chiar în prima frază, cei zece particulari (5 sibieni și 5 brașoveni) care au fondat publicația constatau că românii din imperiul austro-ungar erau «lipsiți de mijloacele de apărare națională: nu le-a mai rămas decât presa!». În tot acest timp cotidianul a cunoscut o evoluție sinuoasă: dacă în prima perioadă era citit de românii din imperiul austro-ungar și din regatul român, devenind la puțin timp organul oficial de presă al Partidului Național al Românilor din Transilvania, după jumătatea sec. XX au apărut două publicații Tribuna, la Cluj și Sibiu, meritul aproape exclusiv fiind activitatea scriitorului Ion Agârbiceanu. 

Astăzi, Tribuna din Cluj este instituție publică în subordinea Consiliului Județean Cluj, fiind o publicație bilunară. Cotidianul nostru – din Sibiu – cunoaște toate problemele presei românești postdecembriste, lupta pentru supraviețuire fiind zilnică. Problemele de aprovizionare cu hârtie, a distribuției abonamentelor și a concurenței mass-mediei de socializare online sunt comune pentru ultimele publicații cotidiene, care se încăpățânează să apară în format tipărit. Zilnic, ne întrebăm dacă mai este valabil logo-ul „Dintotdeauna pentru totdeauna” (?).

Sibiul – capitală culturală europeană – are nevoie de un cotidian? 

Este clasa politică sibiană conștientă că acest cotidian a militat încă de la fondare pentru: 

1.A apăra poziția românilor în viața publică, în condițiile în care puterea politică o dețineau alte naționalități; 

2.A sprijini permanent sentimentul de solidaritate între comunitățile de români, viețuind în țări și imperii diferite;

3.A reprezenta o „Tribună” pentru toți românii, aceștia găsind în această publicație posiblitatea de a-și expune ideile și viziunea;

4.A nu face politică personală și a nu promova idei politice pornite din redacție, mărginindu-se a motiva dorințele majorității cetățenilor;

5.A încuraja înființarea unui centru literar, promovând cărți populare și contribuind constant și substanțial la educațiunea poporului român; 

6.A reprezenta o adevărată Școală de ziaristică pentru toți redactorii și reporterii sibieni, Tribuna fiind locul uceniciei întregii prese online sibiene și sediul filialei județene a Uniuni Ziariștilor Profesioniști din România; 

7.A sprijini toate politicile publice în domeniul edilitar, economic, cultural – educativ – sociale și al sănătății;

8.A sprijini societatea civilă și toate proiectele acesteia; 

9.A respecta legislația națională, acționând – în toate vremurile – pentru soluționarea problemelor prin dialog și colaborare cu toate părțile interesate; 

10.A respecta permanent codul scris și nescris al jurnalistului, paginile cotidianului reprezentând o adevărată monografie a fiecărei localități sibiene; 

Anul 2024 este un an crucial pentru întreaga societate, una dintre întrebările pe care ni le punem: pe lângă cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească – presa are vreo putere? 

Tema puterii presei (a patra putere?) a fost frecvent discutată, Tribuna fiind cotidianul care – în bună parte – este elaborat de cititori (printre puținele din România!), asumându-și permanent responsabilitatea pentru calitatea informației difuzate! Toți cititorii sunt invitați să constate că Tribuna – prin întreaga activitate de 140 de ani -, întrunește cumulativ următoarele condiţii: activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz; funcţionează de cel puţin trei ani şi a realizat o parte dintre obiectivele stabilite, făcând dovada unei activităţi neîntrerupte prin acţiuni semnificative; prezintă rapoarte de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său; deţine un patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus; face dovada existenţei unor contracte de colaborare şi parteneriate cu instituţii publice sau asociaţii ori fundaţii din ţară şi din străinătate; face dovada obţinerii unor rezultate semnificative în ceea ce priveşte scopul propus (…). 

În aceste condiții – când prin întreaga activitate demonstrăm că suntem de utilitate publică (se înţelege orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor colectivități) – putem aspira la calitatea de PARTENER OFICIAL AL INSTITUȚIILOR PUBLICE SIBIENE?

Încă de la fondare Tribuna s-a bazat pe abonamente! În ultimii ani, ca să ne păstrăm independența financiară am apelat la persoane fizice și/sau juridice pentru abonamente colective. Tuturor le-am mulțumit și i-am încurajat să ne sprijine. Astăzi, putem constata că multe instituții publice și administrații publice locale nu au abonament la Tribuna și au renunțat de mult să promoveze presa scrisă! 

Dialogul a fost cursiv, cu discuții libere, având loc un schimb de opinii și informații privind evoluția și viitorul presei contemporane și greutățile presei tipărite. În Cartea de onoare a cotidianului păstrăm câteva impresii și amintiri: 

«Am fost încântată de inițiativa piarului dvs. Și de invitația pe care ne-ați adresat-o! Am amintirile cele mai dragi legate de dvs., m-am născut și am trăit cu „Tribuna”. Este publicația de suflet pentru mine și așa va rămâne și de acum înainte. Este legătura mea spirituală cu orașul în care ne trăim viața. Vă doresc numai bine și mult succes în continuare, alături de Sibiu și sibieni. Cu considerație, Dr. Simona Berariu D.S.P. Sibiu»; «Tribuna va rămâne mereu un simbol al presei sibiene dar și naționale. A dat mereu dovadă de echidistanță și promptitudine în informarea sibienilor. Timpurile moderne au venit cu o provocare căreia Tribuna i-a făcut față menținându-și puterea de informare prin jurnaliști de calitate și informații îndreptate spre nevoile cititorilor. De acum încolo provocările vor fi și mai mari, însă tradiția și complexitatea ziarului tipărit vor urma modernismul în stilul clasic ce a dat și va oferi și de acum puterea informației. Roxana David, Consilier Primăria Municipiului Sibiu»; «Vă mulțumesc pentru invitație și doresc să transmit întregului colectiv al ziarului „Tribuna” cu ocazia a 140 de ani de la fondare un „La mulți ani!”. 140 de ani, o cifră care simbolizează continuitatea și o lungă informare a comunității. Ne bucurăm de parteneriatul încheiat cu Dvs. și sperăm ca pe viitor să încheiem și alte parteneriate și să avem o colaborare în informarea și promovarea valorilor culturale. Vă dorim să aveți o activitate fructuoasă și frumoasă. 01.03.2024. Ioana Mărginean – Serviciul Jud. Sibiu al Arhivelor Naționale»; «Mă simt onorată să particip la aniversarea a 140 de ani a ziarului cu care am crescut foarte frumos. Vă mulțumesc pentru profesionalism, pentru calitatea cu care vă desfășurați activitatea și mi-aș dori foarte mult să reușiți să duceți mai departe ziarul. Mult succes! Cristina Pascu, Direcția Agricolă Sibiu». Un eveniment din seria celor dedicate aniversării a 140 de ani de la fondarea Tribunei, s-a încheiat! 

Știați că istoria mărțișorului se întinde pe multe milenii? Istoricul etnograf Simion Florea Marian a emis ipoteza că în sec. al XIX-lea (când obiceiul este și atestat documentar), mărțișorul era o simplă monedă prinsă cu ață albă-roșie, în jurul gâtului copiilor. Am primit de la un cititor fidel un inedit mărțișor (digital) – o inimă din argint -, inscripția atestând că a fost creat la 1879! Așteptându-vă și la următoarele întâlniri, dăruim tuturor doamnelor și domnișoarelor speranța unei primăveri magice, alături de „mărțișorul” informației cotidiene! Marius HALMAGHI