Moștenirea culturală a unei națiuni reprezintă trecutul, prezentul și calea ei către viitor. Din nefericire, moștenirea culturală din zonele de război, de conflicte sau adiacente acestora sunt supuse unui atac continuu deliberat, implicit prin formele de război hibrid. Ca atare NATO și Aliații au activat principiul „Safety and Security of Cultural Heritage” însoțit de demersuri juridice și strategice aplicate statelor rău intenționate cu acțiuni pernicioase. În categoria patrimoniu cultural sunt incluse și fotografiile militare, artefacte adevărate surse de documentare, de informare și de comunicare ”pe tărâm militar și civil”. Acest principiu este promovat și cultivat de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu în rândul studenții dornici să-și dezvolte abilitățile în nota tradiției ”Serviciului Fotografic și Cinematografic al Armatei Române”. 

Pentru a înțelege importanța demersului de la AFT merită să readucem în atenția memoriei publice câteva aspecte despre ”SFCAR”. Acesta a fost constituit în anul 1917 iar producțiile sale sunt adevărate artefacte despre istoria militară a României (chiar dacă multe au fost pierdute ori distruse în timpul războiul). După război, instituția a continuat să funcționeze, printre filmări cu rezonanță istorică numărându-se și filmarea din 1922, care surprinde momentul încoronării ca suverani ai României Mari a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. În nota acestei tradiției militare, studenții militari surprind în fotografii complexitatea evenimentelor militare ori civile. Este un demers prin care AFT susține  „Cultural Heritage” dar și principiul culturii securității „pentru care trebuie investit mai mult căci pacea nu este garantată, ci doar protejată.” 

 „Cultural Heritage” oglindit de AFT

Pentru descifrarea acestui principiu-cadru, promovat de academia militară sibiană, am apelat la Cpt. Alexandra Trefaș. Șeful Compartimentului Informare și Relații Publice ne-a precizat următoarele despre acest principiu: ”De-a lungul timpului, fotografia militară și cea civilă s-au influențat reciproc. Prima a contribuit la documentarea precisă a conflictelor, iar cea de-a doua a ajutat la umanizarea și înțelegerea acestora. În ciuda diferențele ce derivă din scopul imaginilor pe care le surprind fotografii militari cât și cei civili aplică aceleași principii tehnice. Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ militar din România, nu se limitează doar la pregătirea viitorilor ofițeri din Forțele Terestre Române. Cu toate că un ofițer de elită trebuie să îmbine excelența militară cu o gândire strategică alături de alte abilități specifice AFT încurajează creativitatea, inițiativa și dezvoltarea personală, oferind studenților oportunitatea de a se perfecționa atât pe linia competențelor profesionale cât și a pasiunilor individuale. Într-un mediu guvernat de disciplină, rigoare și de un program bine structurat, fotografia ocupă un loc important printre activitățile extracurriculare ale studenților. Mai mult decât atât, în cadrul Compartimentului Informare și Relații Publice al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, studenții pasionați de fotografie au ocazia să se implice activ în documentarea vizuală a evenimentelor militare. Experiența aceasta le permite să contribuie la promovarea imaginii instituției și să surprindă momente definitorii din viața academică și militară”. 

Performerii artei fotografice din AFT

Potrivit Cpt. Alexandra Trefaș ”Profilul unui fotograf militar se conturează la intersecția dintre artă, rigoare și emoție”. Căpitanul pledează pentru ”operatorul de cameră”, cel care ”cu o responsabilitate imensă, surprinde esența și latura umană din spatele cortinei militare, respectând în același timp regulile stricte de confidențialitate și securitate” context în care ne prezintă performerii artei fotografice remarcați de AFT, pe cei capabili să conecteze lumea militară cu cea civilă dar și să devină diseminatori esențiali în procesul de informare și de conștientizare socială

Daniela Oană ” Daniela este unul dintre profesioniștii din spatele camerelor de filmat sau a aparatului foto, care are o experiență vastă în domeniul. Primul său contact cu mediul militar a avut loc în urmă cu 30 de ani, când, așa cum precizează chiar Daniela, în calitate de editor de imagine la TVR Cluj, pentru emisiunea Jurnal Militar a avut ocazia să descopere ”aspecte inedite din pregătirea militarilor, din exercițiile tactice și misiunile în teatrele de operații”. Daniela în urmă cu 10 ani a venit cu familia la Sibiu. Atractivitatea orașului și a zonelor pitorești din jur i-au stârnit preocuparea de a le fotografia,  preocupare care așa cum ne-a mărturisit ”nu mai era o pasiune ci o dorință de a perfecționare continuă”.  Cursurile finalizate i-au fost utile mai târziu când a concurat pentru postul de referent în cadrul Compartimentului Informare și Relații Publice  de la AFT. ”Aici  am descoperit că a fi fotograf în mediul militar înseamnă mult mai mult decât stăpânirea tehnicii fotografice…presupune adaptabilitate dar și anduranță. Imaginile din poligoane sau taberele de instrucție inundate de un soarele dogoritor, sau sub rafale ploi torențiale, în ger cumplit, cu zăpada până la genunchi au fost mari provocări fotografice mai ales că în mediul militar imaginile nu pot fi repetate. A fost momentul în care am realizat cât de importantă este prezență de spirit pentru a surprinde momente-cheie. Deși nu se încadrează în categoria fotografiei artistice, fotografia militară poate deveni spectaculoasă atunci când reușești să imortalizezi glonțul care iese din țeavă sau explozia produsă de un aruncător de grenade. Profesionalismul și talentul Danielei Oană au fost remarcate și apreciate în cadrul expoziție ”Food Will Win the War”, organizată de Muzeul Național Brukenthal, în colaborare cu AFT „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, când fotografiile sale au promova cu brio patrimoniului vizual și cultural. În final Daniela Oană mărturisea: ”Când traversez coridoarele instituției și văd fotografiile mele transpuse în tablouri am un sentiment de împlinire, îndrăznesc să afirm că am devenit o mică parte din identitatea vizuală a Academiei. Este un sentiment aparte să ști că lași în urmă ceva durabil, o mărturie vizuală dar și un impact pozitiv asupra studenților militari ce vor trece pragul acestei instituții. Pentru această oportunitate și pentru tot ceea ce am învățat rostesc un simplu dar profund ” MULȚUMESC AFT!”; 

Sd.cap. Roxana Vasiliu, sd. Marina Ivan, sd. Ionuț Colceriu și sd. Răzvan Costache sunt patru dintre studenții pasionați de fotografie, remarcați de  Șeful Compartimentului Informare și Relații Publice de la AFT. Cei patru absolvenți ai Colegiilor Naționale Militare din Constanța,  Craiova și Alba-Iulia ”au descoperit treptat pasiunea pentru fotografie, pe măsură ce tehnologia a evoluat, iar smartphone-urile au devenit instrumente accesibile pentru captarea momentelor speciale (…)  atrași inițial de frumusețea naturii, de momentele spontane petrecute în compania prietenilor și familie într-un final au descoperit fascinați capacitatea de a vedea lumea și din unghiuri diferite, de a pune accent pe lucrurile aparent mărunte, pe detalii care depășesc puterea de recepție a privitorului obișnuit”, tineri care potrivit Șefului Compartimentului Informare și Relații Publice ”s-au remarcat  prin puterea lor de a povesti și de a transmite emoții”. 

Trecând de tracul confesiunii cei patru au abordat cu nonșalanță tema propusă de noi: ”instantaneelor foto militare și civile”, Roxana Vasiliu spune: ”Instantaneul militar aidoma celui civil readuce emoția momentului, prin capturarea esenței dintr-o imagine unică care transmite un mesaj puternic. În opinia mea diferențele dintre fotografia militară și fotografia civilă sunt determinate de obiectivele, contextul și spațiul în care sunt realizate imaginile. Fotografia militară are, printre multe altele, un rol informativ și orientativ. Aceasta surprinde echipamente, antrenamente și acțiuni ale militarilor, reflectând realitatea cu acuratețe comparativ cu fotografia civilă axată pe capturarea imaginilor personal, artistice sau comerciale, unde cadrele fotografice sunt focusate și pe evenimente sociale stradale ori sunt realizate în studiouri de producție-foto, unde libertatea de exprimare artistică este mult mai mare. Marina Ivan mărturisește că ”Pasiunea pentru fotografie și rigorile militare la prima vedere par a fi necompatibile cu arta fotografică. În realitate, însă, se completează perfect. Într-un mediu militar, disciplina, atenția la detalii dar și capacitatea de a observa rapid schimbările din jur sunt esențiale, calități pe care le regăsim și în fotografia clasică. Consider fotografia ca fiind un limbaj universal, pe înțelesul privitorilor, capabilă să surprindă realitatea, emoțiile și evenimentele din jurul nostru. Oricine poate surprinde într-o fotografie un peisaj spectaculos, un portret emoționant sau o scenă din viața cotidiană, beneficiind de libertate artistică și de puținele restricții impuse de fotografia civilă. Din această perspectivă fotografia militară este orientată spre reguli mai clare, care țin de cutumele militare, ca atare nu este o formă de manifestare artistico-estetică precum fotografia din mediul civil, ci și un instrument puternic de comunicare, având un rol esențial în documentarea realității militare și în umanizarea Armatei”.

Ionuț Colceriu observă despre clișeele foto că „Fotografia hobby poate fi transpusă și în zona profesională. Miile de fotografii pe care le-am realizat au fost publicate pe rețelele de socializare, fiind apreciate pe scară largă. Acest lucru m-a motivat să mă perfecționez în acest domeniu. Totodată, consider că unul dintre aspectele esențiale pentru succesul unei armate este relația fotoreporterul cu mediul civil, capacitatea lui ca în timpul unei crize, sau în perioade de stabilitate, să insufle societății civile acea încrederea în armată și acel respect față de militari. Mă refer la o încredere care nu poate exista fără transparență. Așa cum constatăm de cele mai multe ori fotografia ne arată că este acel canal de comunicare oficial care permit publicului larg să înțeleagă mai bine rolul forțelor armate. De asemenea, fotografia joacă un rol esențial în istoria militară, reflectând evoluția armatei și evenimentele semnificative. Fotografiile constituie implicit o arhivă a momentului așa cum vedem în instantanee surprinse în conflictuale actuale. Dincolo de valoarea documentară fotografiile oferă cetățenilor imaginea ne estetizată a acelor pe teatrele de operații militare”.

Convingerile lui Răzvan Costache sunt că „ Fotografia are capacitatea de a surprinde detalii și momente esențiale greu de perceput de ochii noștri. De asemenea, cred că documentarea vizuală are un rol important în mediul militar, iar în acest sens fotografia joacă un rol esențial în/pentru mediul militar, fiind un instrument de instruire și comunicare, atât internă, cât și cu societatea. Fotografiile surprind istoria, imortalizează momente cruciale și pot contribui la planificarea acțiunilor militare. Spre deosebire de fotografia civilă, unde accentul cade pe creativitate și expresie artistică, în mediul militar fiecare cadru are un scop clar: să transmită informații relevante și să se încadreze în context.”