Trecerea de la improvizație fiscală la un model axat pe performanță este unul dintre obiectivele noului consilier prezidențial, care a intrat în mandat de la 1 iulie. Fondurile de pensii pot susține companii locale, apreciază Burnete. Experiența extinsă la nivelul organizațiilor patronale și de business l-a impus pe sibianul Burnete în administrația prezidențială.

Radu Burnete a fost numit consilier prezidențial în cadrul Administrației Prezidențiale, în echipa președintelui României. Va coordona Departamentul de Politici Economice și Sociale, într-o perioadă în care România traversează multiple provocări: deficit bugetar major, stagnare economică și o nevoie acută de reforme structurale.

Numirea sa marchează o alegere strategică a Președinției: un tehnocrat cu experiență reală în economia privată, cu atitudini echilibrate și o viziune clară asupra rolului statului și a potențialului României în regiune.

Originar din Sibiu, Burnete aduce în noua funcție nu doar expertiză economică, ci și o perspectivă formată în contexte diverse, din România până în Statele Unite, Austria și Belgia. Absolvent al Facultății de Științe Politice a Universității din București, cu un master în Studii Internaționale Avansate la Academia Diplomatică din Viena, Burnete și-a început cariera ca jurnalist la Ziarul Financiar și asistent parlamentar, înainte de a se alătura marilor organizații care influențează direct politicile economice din România.

Timp de șapte ani (2013–2020), a coordonat afacerile publice pentru Consiliul Investitorilor Străini, o voce puternică a marilor companii internaționale din România. Ulterior, în perioada 2020–2025, a condus Confederația Patronală Concordia, cea mai importantă organizație patronală din țară, reprezentând companii din sectoare-cheie precum energie, transport, telecomunicații și industrie grea. În ambele funcții a militat pentru o economie deschisă, competitivă și predictibilă.

Stimularea antreprenoriatului, nu doar în marile orașe

Radu Burnete este cunoscut pentru pozițiile sale bine articulate, dar nepopuliste. Consideră că România trebuie să treacă de la un model economic bazat pe improvizație fiscală și administrație ineficientă la unul axat pe performanță, educație economică. A susținut constant nevoia de reformă reală în ANAF și administrația publică, criticând ferm corupția, clientelismul și impredictibilitatea bugetară.

Din postura actuală, el propune o abordare strategică pe termen mediu și lung, în special în patru direcții-cheie: investiții în energie și infrastructură, dezvoltarea fondurilor de pensii ca vector de capital intern, stimularea antreprenoriatului în întreaga țară (nu doar în marile orașe) și un nou contract fiscal între stat și cetățeni.

Sprijin pentru internaționalizarea companiilor românești

Burnete respinge suveranismul economic și izolaționismul, pe care le consideră anacronice. Pentru el, poziționarea României în interiorul pieței europene și consolidarea relațiilor economice regionale sunt vitale. În schimb, propune o creștere a relevanței economice a României prin investiții susținute, profesionalizarea administrației și sprijinirea companiilor românești în extinderea regională.

Un capitol special în viziunea sa îl ocupă educația financiară și accesul facil la finanțare pentru antreprenorii la început de drum. De asemenea, crede că fondurile de pensii pot deveni piloni ai dezvoltării, dacă sunt folosite pentru a susține companii locale, infrastructură și bursa de capital.

Fără afiliere politică, cu angajament ferm față de reformă

Burnete nu a avut nicio afiliere politică până în prezent, un element care subliniază profilul său de tehnocrat independent. El însuși declară că nu crede în soluții simple și în retorici populiste: „Aproape orice soluție simplistă trâmbițată în tonuri grave și livrată fără îndoieli se va dovedi greșită. Lumea este complicată și are multe nuanțe”.

Într-o postare publică cu ocazia primei sale zile la Palatul Cotroceni, Burnete a reafirmat rolul statului liberal și democratic ca garant al libertăților individuale, dar și limitele acestuia: „Statul trebuie să aibă o amprentă limitată. În interiorul drepturilor pe care le garantează, trebuie lăsat cât mai mult loc inițiativei private, pentru că acolo se manifestă creativitatea umană”.

Material publicat în ediția print (10 iulie 2025) Tribuna Financiară, supliment Tribuna

Marius MUNTEANU GHIUR