Corespondență din Australia

Nici o clipă nu m-am gândit că aș putea să-mi încep corespondența dând răspunsuri unor secături care și-au făcut un obicei din a mă blama ori de câte ori public câte un articol. Oricum aș scrie și despre orice aș scrie legat de țara continent în care mă aflu, mereu se găsesc adepți ai „elogierii” la rubrica de „comentarii” – recte articol publicat în Tribuna în data de 23.11.3023 cu titlul Foc și „foc” pe toate meridianele. Aflați în permanentă stare de ubicuitate, idioții cu pricina se zbat spiritual să gratuleze tagma gazetărească în general și pe subsemnatul în  mod special. Sub umbrela anonimatului trepădușii spurcă precum Harchia. M-am tot întrebat, oare cine sunt ei, ăștia de n-au loc de mine? Gândul mă duce la niște analfabeți funcționali, ieșiți din uz și frustrați de eșecurile care le-au umbrit  parte din viață. Sărăcani hrăniți spiritual și ticăloșiți până-n măduva oaselor mă calomniază cu tot fastul. Păi să nu-i bag în chizda din care au ieșit? Păi îi bag, că-i frustrant să-i suport în a mai clefăi cu „jinjiile” dezghiocate.

Acum am dat de unul mai cu moț, un securist get beget, (el și-a declinat identitatea) ce poartă numele de făloșenie a „mădularului” căzut în derizoriu, „Gogu”. Puțulică ăsta care funcționează în stare de avarie, ca un întreg e un fel de belitură de ciot așezat între doi zurgălăi ce se pișă pe propriile  picioare, când vrea să-i ude pe alții.  Agramat și anagramat deopotrivă, cu pretenții ludico-filozofice, individul cu pricina  trăiește stări de beatitudine luetică  în creații de neofit. Scrie mai bine decât mine, zice el. Caligrafic? Vrea să-și transmită „corespondența din cocină” și nu-l prea bagă nimeni în seamă. Gogule, mândrețe de rahat cu perje, tu și bruneții tăi din tagmă  ați futut o nație în stilul caracteristic vouă; și înainte, și după dispariția lui „pingelică”. Întâi ați dat cu parul până ați obosit și apoi v-ați întrebat: „Da ce dracu a făcut ăla/aia?” Acum ai prins iar glas pulambete? Ți s-a prescris pedeapsa? Măi cioară cu pretenții de privighetoare, lasă-ți în budă „prințipurile” urii viscerale și nu mai pluti în întunericul clisos al propriei tale ignoranțe. Ce javră cinică poți fi: „să-i ierte Dumnezeu” pe criminalii care i-au împușcat în era comunistă pe oponenți. Tu ai scăpat canalie în 89 de-un glonț în căpățână și acum faci furori nătăfăind tot prin mocirla „porcilor”. Îi faci pe emigranți trădători de neam pentru că nu plătesc taxe și impozite, ca să-ți umfle  ție și altora ca tine pensia specială râtane? Pentru a supraviețui „afară” îți trebuie o meserie, pe care tu nu o ai kăkat cu ochi, că din furat, mințit și cerșit… mai greu. Pe tine te fute grija mea și a altora d-aia nu poți dormi, că societatea în care mă învârt e cu „vânzătoare de la Aldi și vecini  ce-mi transmit alupigus”. Ăsta-i numai unul din comentariile tale jarpalăule la adresa mea.  N-ar da Dumnezeu să pun mâna pe tine ateu grobian,  ca să-ți îndrept spinarea și gura strâmbă.

În final, ca să vedeți și voi „comentatorilor sportivi” de la rubrica voastră de spurcat, cam pe cine susțineți uneori; tocmai pe ăl de v-a făcut „vite”, dar mai greu cu puterea de înțelegere (recitiți textele). Iată ce declară într-un puseu de inteligență ”Gogu” la al 19 lea comentariu: „Așa cum sunt, am fost și voi fi până la ultima suflare. Dar știi unde-i paradoxul existenței? Că așa cretin am dus-o excepțional pe vremea lui Ceaușescu și excelent după! Adică mințind, manipulând, lingând în c*r, trădând, furând, nesocotind toate cele zece porunci, am trăit bine mersi. Vino tu bubuind de frustrări și principii și demonstrează-mi că am greșit! Iată-mă-s! Fiul Domnului! Mua-ha-ha-ha. Ha! ”

Nu-mi fac iluzii că tu și „hăilalți” din neamu* tău  mă vor lăsa în pace (și mai ales după acest articol), pentru că  tot voi cu nume schimbate mă veți anatemiza și mai și pentru răspunsul meu, în totală disonanță cu elucubrantele voastre așteptări. Ce să-i mai transmit și lăutarului deconcertat, „Cerezo” supărat că i-am băut toată zama de cârcei. Păi măi îmbujoratule cârâi și tu iluminat creativ cu scripca de pe steag? La cât beau eu toate crâșmele ar da faliment strâmbule, du-te și croncăne pe altă cracă.

Mai mult intrigat decât supărat, nu pot să nu remarc și alte puncte de vedere exprimate de protipendanții implicați în discuții, uneori în totală disonanță cu cel al detractorilor mei.

Țin să le mulțumesc pentru susținere morală prietenilor de la rubrica cu pricina.

***

Emigrantul, de unde-o fi el, constituie un subiect ce se află pe agenda de lucru a guvernului australian condus de Anthony Albanese. Discuții aprinse pe această temă au loc și în parlament, pentru că e nevoie de mână de lucru calificată și e mult mai ușor să o iei de „afară” decât să o creezi în interior. Peste 352 de mii de emigranți au ajuns în Țara Cangurilor în acest an, numai că în loc să fie mai bine pentru ei, e mai rău. Prețurile pentru închirierea sau cumpărarea unei locuințe au explodat și nu numai pentru că s-au scumpit  materialele de construcții, cât și pentru faptul că investitorilor le cam curg balele după câștig. Nemulțumirile s-au făcut auzite și printre tinerii australieni care nu-și pot permite cumpărarea unui habitat. Toate explicațiile furnizate de media financiară spun că e mai convenabil să cumperi decât să închiriezi o casă sau un apartament (chiriile sunt uneori mai mari decât ratele pentru o locuință) dar ezită să vorbească despre depozitul bancar, deloc subțire.

O altă categorie de străini care au intrat legal sau ilegal pe teritoriul australian au fost arestați, în marea lor majoritate traficanți de droguri. Intenția de a fi retrimiși în țările din care au purces, evident după executarea pedepsei, nu s-a putut concretiza în toate cazurile, prin simplul motiv că cei ce urmau a fi  eliberați erau proscriși în țările din care proveneau, acuzați de pedofilie, crime, furturi, contrabandă… China, Thailanda, Indonezia, Iran sunt câteva nume de state în care viețile unor astfel de indivizi sunt suprimate fără prea multe discuții, dacă s-a constatat că aceștia s-au făcut vinovați de faptele presupus comise. Australia, stat democratic prin definiție, nu permite prin lege curmarea vieții. Au fost ținuți în pușcării ani buni  și  cei ce și-au ispășit pedepsele deja. Ce să facă cu ei… până când niște avocați deștepți au demonstrat în instanță că privarea de libertate contravine legii odată ce ți-ai ispășit pedeapsa. Trebuie să fii eliberat. Iar apoi sumele mari de bani alocate pentru acești indivizi, pază, hrană, cazare ca-n pensiuni de lux, nu se justifică.  Dintr-o dată, în WA s-a anunțat eliberarea pedofililor, criminalilor, traficanților… peste 100 la număr, care din motive umanitare nu puteau fi expediați în țările de proveniență, dar nici cei care au pledat pentru eliberarea lor nu-i luau în custodie. Discuții și iar discuții cu finalitate în coadă de pește. Se emit legi. Nimeni nu mai vorbește acum despre acest subiect. S-a stins. S-au stins și focurile pe Coasta de Est și cele de prin împrejurimile Perth-lui (WA) datorită ploilor. Dacă până acum câteva zile temperaturile ridicate făceau aerul aproape irespirabil, astăzi mercurul termometrelor arata în medie temperaturi ce se învârt în jurul a 26 de grade și conform previziunilor vremea se va menține la fel și bineînțeles și cu ceva apă de la Cel de Sus, să mai ogoiască din dâcoșenia celor de peste ocean, adică a celor de „acasă”. 

Marius Ghinescu

Perth, Decembrie 2023