Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu anunţă că, marți, 23 august, de la ora 10, a desfășurat, în sistem on-line, o dezbatere cu directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județul Sibiu, având ca scop centralizarea propunerilor de modificare a legii educației învățământului preuniversitar, aflată în dezbatere publică. Toate aceste propuneri vor fi înaintate astăzi către Ministerul Educației.

"Dezbaterea a fost de bun augur, mai multe propuneri venite de la cadrele didactice și expuse de către directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ din județul Sibiu, precum și cele menționate de către inspectorii școlari fiind centralizate într-un document ce va fi înaintat către Ministerul Educației",s e spune în comunicat.

Principalele propuneri de modificare și îmbunătățire a noii legi a educației din învățământul preuniversitar s-au referit la:

• renunțarea la evaluarea prin calificative la disciplinele educație muzicală, educație plastică și educație fizică și sport și revenirea la notarea clasică, prin note;

• orientarea copiilor cu CES către învățământul de masă să se realizeze și în timpul anului școlar (în situații speciale), nu numai la sfârșitul lui, iar școlarizarea la domiciliu a acestora să fie prevăzută în lege;

• renunțarea la înscrierea copiilor în clasa a V-a fără examen de selectare, pentru unitățile de învățământ care nu au clase de învățământ primar;

• manualele școlare să fie trecute în lege ca făcân parte din curriculumul național;

• admiterea la colegile naționale trebuie reglementată mult mai clar prin lege, în sensul că trebuie menționat cine eleborează subiectele, cine face evaluarea și lasă loc de interpretări;

• Evaluarea Națională trebuie reglementată în lege;

• Art. 76 trebuie regândit – proba scrisă de Bacalaureat cu 10 discipline ce sunt evaluate în trei ore determină o supraîncărcare a elevilor, iar proba facultativă nu are niciun efect asupra elevilor, ;

• introducerea cadrului didactic auxiliar în Consiliile de Administrație reduce numărul cadrelor didactice care pot fi membre;

• reglementarea clară a atribuțiilor noului director administrativ din unitățile de învățământ;

• sintagma de „filieră profesională” din proiectul de lege să fie înlocuită cu sintagma de „filieră tehnologică”;

• renunțarea la ideea că liceele profesionale nu mai pot avea clase din filiera teoretică sau vocațională;

• reglementarea zilelor de concediu pentru personalul de conducere, îndrumare și control în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă;

• finanțarea per elev nu ține cont de numărul de clădiri pe care o unitate de învățământ le are la dispoziție;

• păstrarea unităților de învățământ extrașcolar (palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive școlare) în rețeaua de învățământ iar pentru personalul didactic al acestor instituții să rămână calitatea de cadru didactic;

• revenirea la posibilitatea de a urma cursurile clasei a XI-a de liceu pentru elevii care termină clasa a XI-a de învățământ profesional, deoarece trecerea directă în clasa a XII-a poate determina nepromovarea examenului de Bacalaureat, planul cadru pentru învățământul profesional punând accent foarte mult pe latura practică, nu pe cea teoretică;

• intoducerea de clarificări privind finanțarea suplimentară pentru întreținerea internatelor pentru elevi și a cantinelor școlare;

• integrarea copiilor cu deficiențe în învățământul de masă să se realizeze etapizat;

• asistentul social să nu devină personal de predare;

• reglementarea învățământului în școlile preventoriale și din spitale;

• în lege să se specifice posibilitatea că se pot constitui formațiuni de elevi la care să se realizeze predarea limbii materne, pe nivele de studiu, indiferent de nivelul clasei avute de elevi, în mod distinct pentrul învățământul primar, gimnazial și liceal, numărul elevilor care constituie formațiunea putând fi de minim 8;

• să se specifice posibilitatea ca în unitățile de învățământ cu minim 20% elevi aparținând unei minorități naționale se vor studia, obligatoriu, disciplinele limba minorității naționale respective și istoria și cultura minorității naționale respective, discipline care vor face parte din trunchiul comun al curriculumului școlar;

• la capitolul finanțare să se adauge un articol privind faptul că finanțarea de bază prevede și cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul sistemului de învăţământ;

• legea să prevadă că pentru funcţia de mediator şcolar este necesară absolvirea cu diplomă de licenţă, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei iar, prin excepție de la prevederile pentru funcția de mediator școlar, în comunitățile cu populație de etnie romă, unde nu există mediator școlar care să îndeplinească condițiile de studiu prevăzute de lege să fie necesară absolvirea minim a clasei a XII-a/a XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cun sprcializarea de mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației;

• examenele de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ să nu fie introduse obligatoriu în activitatea personalului didactic deoarece nu toate disciplinele au ca finalitate un examen;

• revizuirea prevederilor din art. 175 și 176 privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă, în cazul în care faptele de violență fizică, abuz emoțional sau orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor pot fi constatate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul compartimentelor de asistență psihopedagogică, deoarece nci compartimentele de asistență psihopedagogică și nici „specialiștii” din cadrul lor nu există!