Pentru a fi racordate la prioritățile ocupării forței de muncă de pe piața muncii UE, statele membre caută ajustarea și transformarea acesteia, mai ales că se află sub presiunea noilor tehnologii legate de digitalizare, automatizare și implementarea Inteligenței Artificiale (AI). Este un start-proces pe care România nu vrea să-l rateze. În susținerea acestei preocupări am consemnat prezența la Sibiu a ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, care a propus, în aula ULBS, după modelul ”open doors for the labor market”, un dialog non formal cu angajatorii din zonă. În preambulul schimburilor de opinii, Simona Bucura Oprescu a reiterat procesele de transformare / tranziție de pe piața muncii care au efecte semnificative atât asupra afacerilor, cât și asupra forței de muncă și asupra strategiilor corecte privind mobilitatea durabilă și inteligentă, aspecte ce presupun a fi luate în considerare de România prin măsuri completate de consolidarea legislației privind condițiile oferite pentru lucrători, implementarea corectă a drepturilor sociale aplicabile și implicit prin încurajarea investitorilor de a fi prodinamici pe piața muncii. ”Dacă înainte problema majoră pe piața muncii era fiscalitatea, acum avem parte de lipsa forței de muncă calificate pe care trebuie să o rezolvăm împreună” a precizat Simona Bucura Oprescu, continuând ”Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a lansat programe de ucenicie, programe de inserție, iar anul acesta, pentru creșterea competenței, angajații vor putea beneficia de trei tipuri de vouchere, menite să recompenseze performanțele la locul de muncă. Acestea sunt destinate creșterii competenței digitale, pentru competențele lingvistice și pentru competențele verzi (n.n. pentru meseriile în domeniul ecologic și al protecției mediului). Ministrul este de părere că ”România trebuie să-și focuseze atenția și pe readucerea forței de muncă calificate care a plecat peste hotare”, inclusiv pe categoria ”lower management”, demersul urmând să fie susținut ”prin proiecte nerambursabile finanțate de UE și cu contribuția statul român” prin care ”se asigură forța de muncă solicitată de angajatorii din România”. ”Piața muncii în UE are aceleași probleme cu cele din țara noastră” opina ministrul (îmbătrânirea populației, nevoia forței de muncă calificate). ”Dacă România a investit în forța de muncă, aflată actualmente în piața muncii europene, atunci politica de coeziune a UE față de România trebuie să fie consistentă pe măsura investiției făcute de statul român cu aceaste contigente românești. ”Avem un dialog special cu Nicolas Schmit, Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, referitor la: reducerea diferențelor salariale între statele membre, creșterea competențelor generațiilor tinere, oportunitățile de integrare pe piața muncii și privitor la funcționarea principiului solidarității. Sunt încrezătoare în acest sens că România, cu susținerea UE, poate să ofere exemple de bune practici și pe acest palier prioritar în Europa”. Ministrul a mai făcut referiri la salariul minim brut din România, amintind că recent Guvernul a aprobat un salariu minim de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024 (n.n potrivit formulei salariului minim european). Ministrul a solicitat ca atât angajatorul, cât și angajatul să declare toate veniturile, să evite repercusiunile muncii la negru, precum și a muncii la gri, pentru a nu exista probleme ulterioare în urma declarației 112, depuse la Casele teritoriale de pensii.

”Mănușa ridicată” de angajatori                                                                              

Angajatorii sibieni au acceptat provocarea ministrului anume ”de a discuta fără mănuși” solicitând mai multe lămuriri privind cadrul de negociere în baza criteriilor de competență, dar și aspecte legate de forța de muncă din afara granițelor țării. A mai fost semnalat faptul că pe piața muncii sunt solicitanți de joburi care vin cu o bază de cunoștințe îngrijorătoare din sistemul educațional, precum și angajați care sunt analfabeți!!! Ineficiența școlilor duale a fost un alt subiect prezentat ministrului. Intervenții mai consistente le-au avut Ioan Deac, directorul general de la Compa  (legat de efectul scumpirii foței de muncă din România) și Bogdan Pușcaș, directorul comercial de la Automecanica Mediaș (privitor la criteriile strategice). În final ministrul a cerut public opinii legate de instituțiile Ministerului Muncii în teritoriu. Reprezentanții AJOF, CJP, AJPI și ITM Sibiu au trecut cu brio de exigențele angajatorilor prezenți la eveniment. În final, părțile au convenit că interesul este comun: o piață a muncii puternică, rezilientă, care poate să aducă veniturile necesare repartizării lor în circuitul salariilor și pensiilor, interes ce vizează implicit prosperitatea economică și recuperarea decalajelor existente pe piața comună a muncii între România și alte țări membre UE. Dialogul a fost onorat de mediul universitar prin prorectorul Eugen Avrigean, de deputatul Bogdan Gheorghe Trif.