Volumul Muzeul Asociațiunii – Rădăcinile admirării satului românesc a fost lansat în 30 noiembrie, la Primăria Sibiu, în cadrul proiectului cu același nume, care a cuprins o expoziție de fotografie și documente și o carte.

Lucrarea Muzeul Asociațiunii – Rădăcinile admirării satului românesc a apărut la Editura Eikon și este realizată de Pr. Prof. Constantin Necula și Sorana Maier.

„Părintele profesor Constantin Necula și Sorana Maier au reușit, cu această carte, să ne readucă în memorie un fenomen: fenomenul muzeu. Acest fenomen, care la sfârșitul secolului al XIX-lea a reușit să trezească elita intelectuală din vremea respectivă pentru a putea pune bazele unei instituții – Muzeul Asociațiunii. (…) Nu este o carte scrisă din cărți, este o carte scrisă din documente, din Transilvania acelor vremuri, din Analele și din colecțiile speciale ale Bibliotecii Județene ASTRA și ale Arhivelor Naționale. Este – aș spune eu – o carte de învățătură, pentru că ne aduce în față ceea ce elita intelectuală românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX gândea în legătură cu felul în care trebuia să arate specificul național. Nu întâmplător, expoziția care a fost prezentată cu prilejul inaugurării Muzeului a fost Expoziția etnografică, istorică și culturală. (…) Cei doi autori au marele merit de a fi reușit să aducă în fața noastră documente inedite și unele necunoscute”, a spus Alexiu Tatu, directorul Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, care a vorbit și despre cele două personalități evidențiate în volum, președintele Astrei, Iosif Sterca – Suluțiu, și Corneliu Diaconovici, cel care a coordonat apariția Enciclopediei Române.

Directorul Arhivelor sibiene a explicat faptul că Muzeul Asociațiunii, care inițial trebuia să poate numele de Casa Națională, a fost primul edificiu realizat de românii ardeleni prin efortul propriu.

„Cred că nu se putea seară de Sfântul Andrei mai așezată decât aceasta, vorbind despre tot ceea ce a însemnat nașterea și întruparea unui vis. Din fericire, este o poveste fără sfârșit. Parcurgând documentele, mi-am dat seama cât de greu le-a fost oamenilor acestora să reziste prin cultură și cred că este vremea aceleiași reconstrucții a rezistenței prin cultură. (…) Oamenii aceștia își doreau foarte mult să pună satul românesc în valoare, să arate că nu era chiar atât de analfabet cum părea. (…) ASTRA, prin tot ceea ce a dăruit, a construit un fundament excepțional. Pentru mine este cea mai independentă instituție din Imperiul habsburgic, de pe teritoriul actual al Transilvaniei, din care nu a fost exclus nimeni și la care fiecare a putut să participe cu tot ceea ce a avut la îndemână”, a spus Părintele profesor Constantin Necula.

„Vă mulțumim frumos că sunteți alături de noi și sper să simțiți că în paginile acestei cărți încap mai mult decât cuvintele noastre”, a completat Părintele Necula.

Un bust pentru Diaconovici

Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Județene ASTRA, a vorbit despre volumul dedicat Muzeului și chiar a lansat ideea ca anul viitor, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la moartea lui Corneliu Diaconovici, să fie amplasat un bust în Parcul Astra, lângă George Barițiu, printr-un efort comun al comunității.

Directorul Bibliotecii ASTRA a explicat importanța unor astfel de demersuri de cercetare.

„Părintele Necula nu este doar părintele Necula, ci este și Constantin Necula cercetătorul, teologul, deci omul de știință, iar Sorana Maier nu este doar ziaristul pe care l-am cunoscut cu toții, ci este și cercetătorul și omul de știință. Și avem de-a face nu cu doi amatori ai științei, ci cu doi oameni de știință care au deja opt volume în cadrul acestor colecții”, a spus Răzvan Pop.

El a vorbit și despre viziunea impresionantă pe care elita intelectuală transilvăneană a avut-o în ceea ce privea construcția unui edificiu de cultură.

„Oamenii aceștia, la 1900, au gândit o clădire care să fie model pentru cultură: la parter Bibliotecă – și har Domnului că mai avem jumătate, la etaj Muzeu – și har Domnului că mai avem jumătate, iar la ultimul etaj spațiu de desfășurare culturală. Ei au realizat încă de atunci ceea ce noi găsim a fi primordial și deosebit de inovator acum”, a mai spus Răzvan Pop.

Alexandru Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, a vorbit despre volumul lansat și despre felul în care s-a păstrat parte din moștenirea lăsată de Astra.

„Orice volum pe care cei doi autori ni l-a prezentat în fiecare an a devenit mai mult decât o simplă carte, ele au devenit cărți de referință în Sibiu. (…) Nu cred că există moment mai demn ca în ziua prăznuirii Sfântului Andrei Șaguna, cel care a pus bazele Asociațiunii ASTRA, să fie lansat acest volum”, a spus Alexandru Chituță.

Directorul sibian a menționat și faptul că foarte multe piese care apar în fotografiile cu Muzeul Asociațiunii nu mai sunt.  „Din fericire însă, Muzeul Național Brukenthal are o parte din galeria de artă clasică, portrete sau tablouri de șevalet”,  a mai spus directorul instituției.

Alexandru Chituță a mărturisit că susține ideea unui bust al lui Corneliu Diaconovici și și-a exprimat speranța ca anul viitor, în preajma sărbătorii Sfântului Andei Șaguna, părintele Constantin Necula să aibă bucuria să sfințească bustul intelectualului transilvănean.

La evenimentul de lansare a cărții au fost prezenți și Mircea Bițu, directorul general al Casei de Presă și Editură Tribuna, Beatrice Ungar, redactorul-șef al Hermannstädter Zeitung, Romeo Petrașciuc, directorul Editurii Agnos, alături de alți invitați iubitori de carte.

Casa de Presă și Editură Tribuna a fost partener de promovare a acestui proiect.

Proiectul Muzeul Asociațiunii – Rădăcinile admirării satului românesc a fost finanțat de Consiliul Local Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu prin intermediul Agendei Culturale 2022.