În 15 decembrie 2023 la Colegiul Economic „George Barițiu” din Sibiu s-a desfășurat o reuniune cu totul specială, marcând împlinirea a 30 de ani de la debutul dialogului cu Lycée hotelier din Talence, Franța. În cuvântul doamnei directoare Daniela Roșca s-a subliniat importanța desfășurării unor experimente profesionale rodnice ale liceenilor sibieni împreună cu cei din Talence de-a lungul a 7 ani, când s-au realizat culegeri de rețete româno-franceze, pe baza practicii viitorilor bucătari. „Fără ezitare, putem afirma că acest prim proiect profesional, cel cu parteneri francezi, a dezvoltat dorința profesorilor și elevilor noștri de a avea asemenea dialog cu străinătatea. Au urmat schimburi cu licee din Austria, Turcia, Slovenia, Portugalia, Sicilia, Creta etc., dar colaborarea cu Franța rămâne un reper inconfundabil“.

Ca inițiatoare și organizatoare a proiectului, conf. univ. dr. Anca Sîrghie a explicat câtă pricepere și tenacitate au fost necesare ca din oferta largă pe care o avea liceul francez, să aleagă liceul sibian, deși Ministerul Învățământului de la Paris sugera alte unități școlare de la București sau Călimănești. Totuși profesorii Thérèse Claise, Jean Banse, ca și președintele Ligii franco-române din Bordeaux, prof. Pierre Raymond, au conlucrat entuziast cu prof. Anca Sîrghie, pe atunci activând în respectiva instituție școlară, astfel că anual plecau în Franța 20 de elevi și 5 profesori ai Liceului Economic din Sibiu și, la rândul lor, primeau delegația franceză similară, pentru efectuarea unei practici profesionale comune.

Pe ecranul aulei s-au perindat 120 de poze, pregătite de informaticianul Petru Avram, creând o ambianță care ne-a transpus în acei ani frumoși. Mulțumim din suflet dlui inginer pentru realizarea acestei proiecții, menită să ne stimuleze rememorarea.

Experimentul acestei călătorii anuale era bine gândit, ca să aibă rol formativ în multiple planuri. Elevul clasei a XII-a D-Turism Ovidiu Copaci se afla, împreună cu alți colegi de profil, în colectivul care realiza documentarea pentru traseul Sibiu-Budapesta, Viena München, Paris, Bordeaux, cu returul Milano, Padova, Veneția. El a evocat modul cum s-a documentat pentru caietul de excursie, conceput de profesoara Anca Sîrghie, căci „zile la rând am bătut la mașină datele necesare, încât și acum îmi amintesc că mă dureau buricele degetelor de atâta scris. Fiecare oraș vizitat era în responsabilitatea altui elev de la specialitatea Turism, care își semna textul. Nu uit regulamentul din caiet, prelucrat cu noi la plecare, privind modul în care trebuia să ne comportăm în timpul călătoriei, care însemna 6.500 km în autocar, dar nu mai puțin și în zilele de practică. A fost o experiență formatoare unică”, a conchis Ovidiu Copaci, care, după absolvirea liceului, a urmat Facultatea de Științe Economice la specialitatea Finanțe-Bănci a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Acolo a valorificat cunoștințele lui serioase de limba franceză, atunci când, în anul IV, a participat la concursul internațional „Le mot d’or”, care la aceeași oră și zi se desfășura în întreaga lume, constând într-o cupă a limbii franceze de afaceri, cu probe complexe, între ele și propunerea unor cuvinte franceze pentru anglicismele aflate în circulație. El a primit Locul I pe Universitate, la ceremonia de premiere participând și Ambasadorul Franței în România. În prezent, este director național al companiei germane CONECON de energie regenerabilă-centrale fotovoltaice.

Doamna economistă dr. Daniela Simtion, reîntorcându-se cu gândul la anii când era profesoara Liceului Economic, a reconstituit prima deplasare a sibienilor la Talence, întrucât și ea făcea parte din echipaj. Serile românești pe care musafirii le ofereau gazdelor îmbrăcați în costume naționale, dansând și cântând melodii populare nu se pot uita.

Studenții și liceenii sibieni oferind o tradițională „Seară românească” partenerilor francezi de la Liceul hotelier din Talence, Franța.

Amintirile curg. Elevul de altădată Marius Cristea, de mulți ani om de afaceri la București cu realizări remarcabile, ne-a mărturisit: „În anul ‘94 sau 95 am ajuns în Franta, ca elev al Liceului Economic Sibiu. Aveam 15 sau 16 ani. Mi-aduc bine aminte că am plecat dintr-o Românie gri, dezorientată, la începuturi de capitalism, spre Bordeaux, în acest program de schimb cultural/educațional de vreo 10 zile de practică profesională. Traseul a fost cu opriri prin multe orașe europene. Am descoperit o altă lume, una normală și viu colorată. La Bordeaux, liceul mișto, teoria bună, practica reală, oamenii prietenoși. Vizite, muzee, locuri noi. Experiența asta mi-a deschis mintea și mi-a dat speranța că se pot construi lucruri minunate și în România. Mulțumesc prietenilor francezi și celor români care au făcut posibile asemenea proiecte. Și tuturor celor care continuă de 30 de ani să facă să se întâmple aceste experiențe.”

Iată de ce prof. Anca Sîrghie a propus conducerii Colegiului să realizeze, cu ocazia acestui jubileu, un panou, care să reprezinte experiența româno-franceză, ca model pentru următoarele proiecte cu străinătatea. Directoarea Daniela Roșca a explicat că partenerii austrieci au dat ideea proiectului ECONET, desfășurat în prezent, cu acceptul Ministerului Învățământului, în Colegiul Economic sibian, sub forma firmelor de exercițiu, prin care elevii creează în mod virtual o firmă cu toate problemele ei concrete.

Profesorii Ștefan Hoza și Lelia Urziceanu și-au amintit ce responsabilitate revenea pe traseul parcurs cu autocarul cadrelor didactice, care în popasurile făcute în orașele vizitate răspundeau fiecare de câte un grup de 5 elevi, totdeauna încredințați de la plecare. Totuși, nu au lipsit nici peripeții cu rătăcirea unor elevi, cum s-a întâmplat în aglomerația din centrul orașului Cannes, când s-a apelat la ajutorul Poliției, sau, altădată, pe Valea Loirei, unde două eleve nu s-au mai putut orienta să revină la autocar. Însă cele mai dramatice întâmplări au fost cele când, rulând pe Coasta de Azur a Franței, autocarul s-a stricat și noaptea următoare s-a dormit în fața unui atelier între păduri, iar sosirea la Bordeaux a fost amânată cu 20 de ore. Altădată, plecarea de la liceul francez s-a amânat din cauza defectării autocarului, care a fost dus la un atelier al reprezentanței, dar prețul stabilit pentru reparație a fost exorbitant. Cei doi șoferi sibieni au decis să repare chiar ei autocarul, ceea ce pentru mentalitatea franceză era o absurditate, întrucât la ei numai mecanicul are cunoștințele necesare, nicidecum șoferul. Treabă a fost multă, dar reușita a uimit direcțiunea liceului, care i-a întrebat pe șoferii noștri dacă nu vor să rămână în Franța, unde imediat ar fi fost angajați niște șoferi care sunt și mecanici pricepuți. „Așa-i că nici azi nu puteți pleca?, mă întreba o franțuzoaică îmbujorată, încântată că va mai avea alături încă o zi pe sibianul de care se îndrăgostise.

Dialogul româno-francez al liceenilor din anii 1993-2000 nu era de conceput fără iubire, dar convingerea greșită a celor ce credeau că în Franța adolescenții au toate libertățile posibile s-a izbit de realitatea unor reguli drastice prin care elevii de liceu aveau un timp absolut limitat să se amuze în fața televizorului, părinții alegând riguros numai emisiuni instructive, iar seara erau obligați să se întoarcă acasă înainte de ora 20.00, când în căminele liceului elevii cazați în școală aveau dreptul să intre în dormitoarele pe care le părăsiseră dimineața la ora 8.00. În cele 12 ore, elevii desfășurau diferite forme de activitate, colective și individuale, dar nu aveau posibilitatea să doarmă sau să se relaxeze în dormitor. Iată niște restricții greu de înțeles și de acceptat de către grupul nostru.

Despre partea de practică profesională a vorbit la reuniunea de vineri Alexandru Marcu, profesorul care organiza în acest proiect echipe de câte doi elevi-unul francez și altul român-, puși în situația de a cumpăra niște alimente și de a găti împreună un preparat, care apoi era jurizat și, dacă era valoros, intra în rețetarul franco-român, anume pregătit. Liceenii francezi, obișnuiți la Talence cu spații de practică largi, cu bucătării moderne, la început au refuzat să gătească în bucătărioarele din subsolul liceului sibian, dar apoi au apreciat cunoștințele colegilor români și colaborarea s-a desfășurat în bune condiții.

Eleva Alina Tatu era în cls. a XI-a când a ajuns în Franța și a participat la demonstrațiile practice și la orele de curs teoretic, uimită să concluzioneze că înțelegea bine limba franceză și că avea cunoștințe profesionale la nivelul partenerilor ei, deși la Sibiu ea învăța într-o singură clădire, pe când la Talence liceul de același profil dispunea de 13 clădiri, dintre care 3 erau numai restaurantele de aplicație, iar una era hotelul deservit de elevii în practică. Astăzi Alina este profesoară a Colegiului „G. Barițiu” din Sibiu. În același proiect, Cristian Opriș a plecat în Franța ca elev la profilul profesional, unde accent se punea în primul rând pe partea practică a viitoarei profesii de bucătar. Invitat să asiste la o oră de limba engleză, el a înțeles mai bine ca toți elevii francezi ai clasei filmul propus de prof. Claise, care a rămas consternată. De ce? Pentru că elevii ei făceau anual și câte două perioade de practică în Anglia, tocmai ca să învețe mai bine limba engleză. Or, elevul sibian îi demonstra, așa cum mi-a mărturisit „că totuși nu face destul…” Nici la ora de limba franceză, la care asistase eleva Andrada Cristea, care avea la Economic nota 8 la acest obiect de studiu, lucrurile nu au arătat altfel. Profesoara a dat, în mod neașteptat, o dictare la toată clasa, îndemnând-o și pe Andrada să scrie. La sfârșit, a strâns toate foile și, curioasă, a corectat prima dată textul româncei. Descumpănită, apoi, a recunoscut că nu va corecta și textele elevilor ei, pentru că ei fac mai multe greșeli ca sibianca noastră. Iată de ce, complexul de inferioritate, pe care îl aveam la început, s-a mai estompat Concluzia noastră a fost aceea că, deși nu aveau aceleași condiții materiale ca francezii, în fapt, elevii Economicului sibian făceau școală serioasă. Cultura generală a lor o întrecea cu brio pe cea a partenerilor de proiect, dar francezii aveau toate atuurile să fie mai bine pregătiți profesional.

Așa cum românii vizitau Franța, și musafirii lor francezi doreau să vadă frumusețile țării noastre. „Dialogul între adolescenți-elevi din diferite locuri cu oameni de pe diferite meridiane ale pământului- ne-a mărturisit, filosofând, profesoara -poetă Paula Romanescu din București- este cu atât mai important cu cât nevoia acestora de comunicare și de găsire a rostului în viață este mai stringentă. Așa i-am văzut pe liceenii de la Talence, Franța, veniți cu prietenii lor sibieni să viziteze capitala României, moment când eu le-am făcut un ghidaj în limba franceză. Sunt zeci de ani de atunci și multe s-au schimbat odată cu maturizarea lor. Unde vor fi adolescenții de atunci? Lumea adulților de azi, bulversată de războaie (dar rațiunea lor doarme?!), de legile aberante înscrise sub dictatul „corectitudinii politice" de o devastatoare, agresivă și aberantă corectitudine, este departe de a le da elevilor exemple de decență, responsabilitate, respect de sine și de semeni, imbold de formare personală întru desăvârșire.

A nu se aștepta de la aceștia soluția miraculoasă a instaurării păcii și normalității pe pământ. Ei nu au soluții. Le așteaptă de la noi, deși lasă să se înțeleagă că nu de îndrumare au nevoie, confundând revolta cu vulgaritatea – de limbaj, de comportament, de teribilism de dragul afirmării personalității – pasăre rară, pe care nu prin zgomot o obligi să prindă a cânta într-un suflet-colivie închisă. Felicitări Ligii Culturale „România-Franța”, Filiala Sibiu și, în mod special coordonatoarei acesteia, D-na conf. univ. Anca Sîrghie, pentru Dialogul inter-liceal Bordeaux-Sibiu.”

Proiectul acesta franco-român nu s-a rezumat la cei 7 ani de dialog liceal, ci din 1997 a cuprins și o dimensiune universitară, inițiată de prorectorul Universității „Michel de Montaigne”-Bordeaux III” și de Anca Sîrghie devenită atunci cadru didactic la Facultatea de Litere și Istorie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Contractul instituțional realizat atunci prevedea anual 3 burse pentru studenți și mobilitatea unor profesori, experiment finanțat din fonduri europene prin proiectul Erasmus. Dintre studenții biblioteconomiști plecați în Franța, Denisa Pascu a impresionat prin seriozitate și tenacitate, ea fiind invitată, după absolvirea facultății la Sibiu, să continue studiile la Bordeaux. Iată ce amintiri profesionale ne-a comunicat acum, la ceas aniversar:” Aventura mea a început cu un moment aparent simplu: acompaniată la serviciul administrativ al IUT-ului de Roland Ducasse, tutorele meu universitar pentru acest schimb și inițiatorul programului de colaborare între Sibiu și Bordeaux, împreună cu profesoara Anca Sîrghie, care s-a dovedit a fi sufletul acestui proiect, am fost întrebată dacă doresc să urmez cursurile pentru a obține o diplomă sau dacă prefer să particip doar din când în când, fără o implicare asiduă. Răspunsul meu spontan a fost: „Vreau diploma”, gândindu-mă că ce-i în mână, nu-i minciună. Această decizie, făcută în necunoștință de cauză, m-a determinat să integrez programul „Année spéciale”, unde am descoperit că trebuia să cumulez programa a doi ani într-unul singur. Evaluările continue ale cunoștințelor dobândite, redactarea unei lucrări de diplomă de sfârșit de an și un stagiu de 3 luni, în plus urmărirea cursurilor în limba franceză, au fost doar câteva dintre provocările ce au marcat acel an. Bineînțeles, că aventura a continuat în anii următori cu obținerea unei licențe și a unui master în cadrul aceleiași universități, și a evoluat către o carieră în învățământ. Astăzi, am privilegiul de a fi life coach /antrenor de viață/ și formator în dezvoltare personală și comunicare interpersonală, continuând să acompaniez și să inspir alți studenți în propriile lor parcursuri de evoluare personală și de carieră.”

În anii următori, studenții Simona Moisuc și Leon Păun au plecat cu burse la Universitatea din Bordeaux, orașul unde mai târziu s-au căsătorit și trăiesc și în prezent. Din experiența profesională a sa, Simona ne relatează:” Sunt Simona Păun și anul acesta se împlinesc cu exactitate 20 de ani de când am plecat în Franța cu o bursă Erasmus de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cu sprijinul doamnei profesoare Anca Sîrghie. Am avut norocul să pot pleca timp de un an în Franța, la Bordeaux, unde am avut ocazia să frecventez alte universități : IUT (Institutul Universitar Tehnic) în timpul experienței Erasmus, ca mai apoi să frecventez l’ISIC (L’Institut des Sciences de l’Informations et de la Communication) și să urmez cursurile Masterului în comunicare, cu totul alte sisteme de învățământ unde, pe lânga stagiile de la Mediateca din Pessac și primăriile din Bordeaux și Merignac, acest program mi-a oferit oportunități unice, permițându-mi să experimentez noi culturi, să-mi îmbunătățesc abilitățile lingvistice, să dezvolt perspective internaționale și să-mi construiesc rețele de contact. Această experiență mi-a schimbat complet personalitatea și modul de gândire.

Un alt punct important sunt prietenii pe care mi i-am făcut la Bordeaux. Să trăiesc împreună cu atât de mulți tineri din întreaga lume rămâne una dintre cele mai memorabile amintiri legate de șederea mea în Franța. Această experiență internațională este deosebit de valoroasă. Ea nu doar îmbogățește parcursul academic, ci și oferă oportunități de dezvoltare personală și profesională remarcabile. Participarea la programul Erasmus oferă șansa de a dobândi competențe interculturale, adaptabilitate și reziliență în fața schimbărilor. Experiența mea în Franța prin programul Erasmus reprezintă nu doar o amintire deosebită, ci și o etapă semnificativă în dezvoltarea mea personală și profesională.

În general, cred că, dacă aveți ocazia, nu ar trebui să ezitați. Un an în străinătate vă permite să vă cunoașteți și să dezvoltați anumite aspecte ale personalității voastre: responsabilitate, independență, perspicacitate. Întâlniți oameni care trăiesc în toate colțurile lumii, vă îmbogățiți descoperind o nouă cultură. Este ceva de neuitat.”

În primul deceniu, Anca Sîrghie a coordonat programul de colaborare cu Universitatea bordoleză, ținând cursuri pentru studenți, propunând conferințe publice, coordonând practica studenților biblioteconomiști cu care sosea anual, atentă să includă în program vizitarea Bibliotecii Mériadeck din „port de la Lune” și a Bibliotecii Naționale de la Paris.

Popas în curtea interioară a Bibliotecii Naționale a Franței la Paris

într-o vizită ghidată de Rodica Paleologue (a doua din dreapta).

După anul 2007 până la pandemia de coronavirus, mobilitatea studenților și chiar a unor profesori ai Facultății de Științe Socio-Umane Sibiu a continuat în mod susținut, iar în prezent, schimbul universitar este pe cale să se restabilească.

Concluzionând, considerăm că pentru aproape toți participanții la acest dialog, de la liceeni și studenți la profesori, proiectul a ocazionat niște deplasări fundamentale, îmbogățitoare intelectual și sufletește, uneori chiar modelatoare ale destinului, cum s-a întâmplat și cu fiul meu, Răzvan, și cu soția lui. Așa se face că Simona Sîrghie, nora mea din Denver CO. SUA, a relatat cu vizibilă emoție: „Ne aducem aminte cu mare plăcere de această minunată excursie din proiectul Erasmus al Liceului Economic Sibiu la liceul partener din Talence. Franța. A fost practic excursia noastră din „luna de miere” pentru că s-a întâmplat în primăvara anului 1996, după ce noi ne-am căsătorit în februarie. Profesoara Thérèse Claise din Bordeaux fusese invitată la nuntă, dar nu s-a putut prezenta. Era o iarnă grea în România. În schimb, ne-a făcut această invitație particulară, să fim musafirii ei la Bordeaux. Așa că, oricine mă întreabă cum a fost în luna de miere, îi spun că a fost minunată și că am fost în Franța împreună cu mama soacră și cu colectivul de la Economic. Bineînțeles că rămân uimiți și apoi le povestesc despre toate locurile frumoase pe care le-am vizitat în această excursie. Îmi aduc aminte cu mare plăcere că atunci am mâncat și prima scoica (stridie) din viața mea. Eram în apropiere de Dune du Pilat. Făcusem deja o croazieră în care văzusem cum se cresc stridiile în Basin d’Arcachon. Am fost foarte surprinsă să văd „cuștile”, ca niște panouri, în care creșteau stridiile, împărțite pe ani, și să aflu că durează 3 ani ca o scoică să ajungă la maturitate, încât să se poată mânca. De asemenea, ne amintim cu plăcere de masa servită în restaurantul elegant al Liceului hotelier din Talence, cu acel somelier care, la fiecare fel de mâncare, ne servea alt sortiment de vin. Porțiile de mâncare erau foarte mici, atât cât să poți degusta apoi vinul respectiv. Acolo făceau practică elevii liceului, viitori serveuri în restaurante. Am aflat de ce considerație deosebită se bucură profesiile de bucătari, serveuri și somelieri ori oenologi în Franța, căci niciodată nu ajung să șomeze, atât sunt de căutați….”

La acest moment aniversar, au participat foști elevi din promoția 1972 – Gabriela Marcu, venită alături de fiica ei, Ruxandra, tocmai sosită din Germania, Mariana Dordea și Mariana Paștiu, căs. Luca, din promoția 1982, și profesoare ca Adriana Țibrea sau Aurelia Cotârlea, care au oferit poze din periplul nostru francez. Ne-am bucurat să vedem în aulă și părinți ai elevilor călători de altădată, precum economistul Ion Cristea și soția sa Mariana. Mihaela Bartalis- căs. Roman, actualmente cadru didactic universitar la Facultatea de Inginerie Sibiu, a venit la aniversare cu o întreagă echipă de colegi, liceeni de altădată, bucuroși să retrăiască emoțiile acelor călătorii.

Aniversând 30 de ani de la începutul dialogului școlar și universitar al sibienilor cu Franța.

În timpul depănării atâtor amintiri, fetele cele mai pricepute culinar ale Colegiului ne-au surprins cu bogăția și cu rafinamentul produselor preparate pentru noi. Mulțumim profesoarelor și echipei de elevi, cu sinceră recunoștință !

Am plecat de la reuniunea organizată la Economic fericiți că am aniversat un vis împlinit. Vom reveni acolo la primăvară, ca să continuăm șirul de Scheherazade al amintirilor, greu, chiar imposibil de epuizat…

Dana Anadan