Este total falsă grija cu care Marta Petreu mă atenționează că înainte de teza mea de doctorat din 1981 cu titlul Un studiu monografic-Radu Stanca a apărut cartea lui Ion Vartic intitulată Poezie și teatru, ( Editura Albatros, 1978). În fapt, doamna Petreu este aceea care nu cunoaște că acea carte a lui Ion Vartic a fost prezentată la Sibiu la Librăria „Luceafărul” tocmai de mine și curând după publicarea cărții. Când? În 4 mai 1978. Mai păstrez afișul acelui eveniment. Recenzia semnată de mine este publicată în 4 mai 1978, așadar înainte celei a lui Nicolae Manolescu din 11 mai, a lui Gheorghe Grigurcu, Doina Uricaru, V. Mândra, care au urmat. Cine este vinovat că Marta Petreu nu poate face distincția între studiul monografic propriu-zis și eseul monografic, mult mai permisiv ca larghețe asociativă decât cel dintâi? Ceea ce a realizat Ion Vartic este un eseu monografic, așa cum preciza și Marin Diaconu în „Reperele biobibliografice şi spirituale. 1920-2014“ la p. 54, în cartea Radu Stanca, Profil Spiritual, 2015, unde formularea este clară: „Aprilie. Apare primul eseu monografic despre Radu Stanca. Poezie și teatru, sub egida Editurii Albatros”, iar titlurile capitolelor citate sunt edificatoare pentru factura eseului monografic, nicidecum pentru un studiu monografic, mult mai încorsetat în canonicele structuri ale genului.

Nici autorul și nici critica literară nu a încadrat acea lucrare admirabilă în șirul studiilor monografice. Este vorba, așadar, de un eseu monografic valoros, cum am precizat și eu sub titlul Radu Stanca-Poezie și teatru de Ion Vartic în „Tribuna Sibiului”, an XXX, nr. 6465, din 4 mai 1978, p. 2. O cu totul altă structură are un studiu monografic decât acel eseu. Citez din articolul meu: „Cea dintâi abordare monografică a universului operei lui Radu Stanca marchează momentul de emergenţă a criticii din faza incipientă a unor prea timide şi restrânse investigaţii. Teatrul şi poezia regizorului sibian nu sunt singurele straturi ale creaţiei stanciene vizată în volumul de faţă; contiguitatea lor cu memorialistica şi în special cu eseurile lui Radu Stanca este constant semnalată. Deci – o primă modelare critică, într-un studiu de analiză arborescentă, studiu adresat unui public larg ca un util exercițiu de inițiere în opera lui Radu Stanca. . . În cele cinci capitole ale lucrării dominant valoric rămâne, fără îndoială, aspectul investigării critice, teren al unei judicioase demonstrații eseistice, străfulgerate de scânteietoare asocieri.” Ciudat este faptul că acest eveniment sibian, constând într-o prezentare publică a cărții, la care a luat parte autorul ei, respectiv Ion Vartic, dublată de un comentariu în presa locală, chiar una prioritară celorlalte abordări la nivel național, este total ignorat de Marta Petreu atât în „Apostrof” din nr.7 (314), 2016, cât și în volume ulterioare, unde stăruie în gafa ei.

Dacă s-au decis să fie o echipă denigratoare, Vartic și ex-soția lui, Marta Petreu, ar trebui să se pună de acord între ei privind țintele de tac. În 2016 dna Petreu se referă la capitolul Evocări din cartea Radu Stanca. Profil spiritual, apărut la Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015, considerând: „Se pot găsi informaţii valoroase şi în secţiunea de mărturii despre Radu Stanca; pe mine, de pildă, m-au impresionat textul Ioanei Postelnicu şi cel al Soranei Georgescu-Gorjan, amîndouă cu detalii necunoscute sau poate numai încă neluate în seamă despre biografia poetului şi peripeţiile Cercului.” Culmea este că tocmai de acest capitol, greșit identificat de Dna Petreu drept Mărturii, pentru că el se intitulează Evocări, cuprinzând p. 479-630 cu 23 de persoane care îl evocă pe Radu Stanca din amintirile lor, va fi capul de acuzare în atacul din 2020 al soțului Martei Petreu. Acolo, Ion Vartic va afirma cu violentă grandilocvență că toate confesiunile acelor contemporani, cei mai mulți sibieni, desigur, dar în opinia atacatorului, fără excepție, sunt „fantasmagorii”.

Nu avem nicio vină că publicistul sibian Nani Dobra, filolog de formație, nu se oprește nici la cartea mea Radu Stanca și obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru, cu o prefață de Eugen Todoran, Casa de presă și editură TRIBUNA, Sibiu 1996, (214 p.), nici la Radu Stanca, Dăltuiri, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2012, (330 p.), nici la Radu Stanca Profil spiritual, vol. I și II, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015, ( 720 p.), aceste două fiind îngrijite de mine în colaborare cu prof. univ. Marin Diaconu, nici la Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai, Editura Techno Media, Sibiu, 2016 ( 460 p.). Bineînțeles, că nici gând de Radu Stanca și Sibiul, Editura Techno Media, Sibiu, 2022 ( 394 p.). Știu că pe cele din 2016 și din 2022 i le-am oferit personal lui Nani Dobra, ca să se edifice, el care a repetat la nesfârșit fraza prin care solicita ca numele lui Radu Stanca să fie pus pe fațada Teatrului nostru. În schimb, Domnia sa nu a realizat nimic semnificativ în acest domeniu literar, deși este filolog și tema merita toată atenția. Trebuie să-i spun lui Nani Dobra, ceea ce nu cunoaște, anume că în toate articolele mele și chiar în recentele cărți menționate aici apare această solicitare. Dar nu numai atât. Ci am corespondat cu doamna primar a municipiului Sibiu, i-am trimis și imagini ale altor fațade de teatru din țară, unde stau cu fală numele patronilor spirituali. Țin să-l asigur pe publicistul de la „Tribuna” Sibiu că am cuvântul doamnei primar Astrid Fodor, că acea inscripționare este la ora aceasta „ în lucru”. Eu o cred pe dna Astrid Fodor, pentru că am fost colege în Consiliul local și știu că are un cuvânt. Sper să nu mai avem de așteptat cât a trecut din 2008, când Teatrul de Stat din orașul nostru a primit acest titlu, până acum. URA! Aflu chiar astăzi când predau articolul meu la “Tribuna” că fațada Teatrului nu mai este hâdă ca până acum, pentru că a apărut numele patronului care îi dă adevărata identitate. După o așteptare de 15 ani, era timpul.

Infamia pe care și-a permis-o Ion Vartic este impardonabilă. Fie și numai pentru ideea că la ultima noastră întâlnire în locuința Dorinei Stanca, în anul 2012, când am participat la un Târg de Carte Gaudeamus la Cluj-Napoca, prezentând împreună cu universitarul Marin Diaconu cartea tocmai terminată, Aurel Cioran-fratele fiului risipitor (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012), profesorul Diaconu i-a arătat lui Vartic cuprinsul volumului aflat în pregătire și căruia eu i-am ales titlul Dăltuiri, semnând și prefața de la p. V-XXIX. Ca să realizăm o asemenea carte, atât la Biblioteca Academiei, cât și la Biblioteca Astra din Sibiu, noi am consultat presa anilor 1932-1962, așadar, trei decenii de scris românesc, în căutarea unor texte ale lui Radu Stanca uitate de cei care au realizat volumele bine cunoscute astăzi. Nici îngrijitorii acelor ediții și nici Ion Vartic nu au ajuns să cunoască poeziile, eseurile, articolele pe care le-am publicat noi în 2012. Cu o generozitate naivă, noi am considerat că venim în ajutorul lui Vartic, care știam că lucrează la ediția de Opere, de Radu Stanca, într-un proiect despre care se spunea că este și bine remunerat. În fapt, în seara vizitei menționate, cuprinsul volumului Dăltuiri a uimit atât pe dna Dorina Stanca, prea convinsă că Radu adunase tot ce a apărut în presa antumă din creația lui, ceea ce nu era deloc așa, cât și pe Ion Vartic care ne-a cerut să nu publicăm în cartea noastră de restituire nuvela Puntea neagră, ca să o publice el în ediția Opere ca inedită editorial. Ea fusese publicată de Constantin Cubleșan în revista „Manuscriptum” în 1975, dar puțini cititori au ajuns la acea revistă. Deși nuvela era gata culeasă, ceea ce însemna o muncă plătită, i s-a făcut pe plac lui Vartic. Am scos din Cuprins acea nuvelă. Mai mult, i s-a sugerat lui Vartic că o poate avea de la noi gata culeasă. Ce vreți mai multă generozitate spre o bună înțelegere? Așadar, nuvela nu a apărut în volumul Radu Stanca Dăltuiri, dar acum, când suntem în anul 2023, constatăm că, după 11 ani deja, nu există ediția așteptată. Pentru că își cunoaște mai bine ca oricine lentoarea activității, îl întrebăm pe Ion Vartic de ce nu a lăsat ca nuvela să circule în volumul nostru, în toți acești 11 ani, cum era normal și necesar? Desigur că înțelegând că avem de-a face cu o așteptare nesfârșită, nu a lipsit ca să încadrăm nuvela în cartea noastră Profil spiritual din 2016.

Nimeni nu s-a legat de interviul realizat de mine în 26 noiembrie 2015, un dialog de mare frumusețe, unic în existența actriței Dorina Stanca. Tocmai pentru că este frumos, Stăpânul inelelor, cum văd că se consideră colegul meu de an în facultate, Ion Vartic, trebuie să-l desființeze. Nu există nimic fals în interviul publicat de noi. Înainte de apariția sa în volumul nostru Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai, Editura Techno Media, Sibiu, 2016, p. 254- 266, textul interviului i-a fost trimis Dorinei Stanca la Cluj-Napoca și i-a fost citit de vecina sa, profesoara și poeta Silvia Popescu, ea însăși autoare a unor volume de literatură. Un singur paragraf, cel referitor la tentativele ei de suicid după moartea lui Barbu, copilul de 9 ani, a cerut doamna Dorina Stanca să fie scos, ceea ce am și făcut fără ezitare, deși el dovedea tragismul destinului actriței. Cu restul textului actrița a fost absolut de acord. Numai în această situație, interviul intitulat O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca a apărut în câteva reviste și în volumul menționat. Scopul nostru a fost să familiarizăm cititorii cu valoarea prestației actriței, care în mod deliberat, după tragedia familială suferită, a decis să părăsească scena, cu puține excepții, dar acelea rodnice, ca să se dedice memoriei lui Radu Stanca.

Nici cele 39 de interviuri și evocări realizate cu actorii și personalități al culturii române despre Radu Stanca nu-i sunt pe plac lui Ion Vartic, care le califică drept fantasmagorii. Zău? Chiar așa? Mari personalități ca Ioana Postelnicu, Adela Mărculescu, Ion Besoiu, Marin Diaconu, Sorana Georgescu-Gorjan, Ion Mircea, Veronica Pavel Lerner, Horia Stanca, Eugen Todoran, Cornel Regman și o minunată pleiadă de actori sibieni, de la Eugenia Barcan și Paul Mocanu, până la Mihai Bica, Dana Lăzărescu, Gabriela Neagu, Emil Cătălin Neghină, nu-i vin cârcotașului clujean la socoteală? Unde sunt în enumerarea de mai sus niște nimeni, adică „orice sibieni (sau cu urmaşii lor) care, doritori să se pună şi ei în evidenţă, debitează tot felul de fantasmagorice şi semidocte amănunte despre Radu Stanca.”? Ce confuzie axiologică lamentabilă! Ne întrebăm: A realizat el, Vartic, vreo culegere de amintiri ale contemporanilor despre celebrul unchi din veri al său? Nicidecum. Am mulțumirea că pe aproape toți acei actori vârstnici i-am solicitat nu mult timp înainte de a se stinge. Astfel, amintirile lor sunt neprețuite pentru viitoarele abordări ale temei. Am fost solicitată de doctoranzi care fac în ultimii ani cercetare asupra lui Radu Stanca și le-am oferit cele 5 cărți, care le sunt necesare. Ei, doctoranzii prezentului, s-ar fi bucurat să consulte arhiva poetului-regizor Radu Stanca, dar aceasta este sechestrată de Vartic deja de niște decenii, iar ediția promisă întârzie să apară.

Consider că Nani Dobra nu-și justifică elanul cu care a notat în ziarul “Tribuna” calomnierea debitată de Ion Vartic, pentru că el deține volumul Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai, pe care i l-am dăruit, și unul dintre interviurile de acolo este semnat chiar de el. Știu că i-am cerut permisiune să-l public în acest volum ca să am opinia actorului Mircea Hândoreanu despre regizorul Stanca. Am apreciat că textul acela este cel mai sumar, dar și cel mai dens în mărturisiri din tot capitolul. Îl întreb pe dl Dobra dacă este de acord ca interviul lui să fie etichetat drept o “fantasmagorie”. Ca ziarist, Nani Dobra nu trebuia să consemneze doar o asemenea calomniere, ci putea să-și formuleze propria opinie, pentru că el știe exact că nimeni la Sibiu nu a mai realizat o asemenea rememorare cum este aceasta și o contribuție la prezentarea lui Radu Stanca în cinci cărți, însumând un total de 2113 pagini, fără a socoti articolele din presă ori recenta carte Dialog epistolar cu Nae Antonescu, 2023, unde se fac referiri la autorul nostru.

Vă puteți întreba: De ce o asemenea ură nejustificată la colegul meu de facultate? De la cartea din 1978 până în 2023, „nepotul de verișoară al lui Radu Stanca” nu a realizat decât ediția de scrisori de dragoste dedicate lui Doti și pe cea cu Un roman epistolar, a corespondenței cu Ion Negoițescu, publicată în colaborare cu Ion Cristescu. Oare socotește Ion Vartic că este suficient ce a realizat el, încât nu suportă gândul că și alții pot scrie despre Radu Stanca? Realitatea este că nu doar cele cinci cărți mă reprezintă, ci și numeroasele conferințe și comunicări științifice despre Radu Stanca, prezentate în țară și în străinătate. Despre ele a aflat în momentele respective și doamna Dorina Stanca și adevărata nepoată directă, sibianca Ruxandra Sofronie, fiica surorii lui Radu, care a fost profesoara Doina Jitianu. Ele mi-au mulțumit nu doar pentru inițiativă, ci pentru că deplasările mele pe pământ american au însemnat efort și cheltuială multă, călătorii cu avionul la distanțe mari, dar am răspuns invitațiilor, tocmai ca să fac cunoscuți diasporei americane pe câțiva mari scriitori români, între care se află mereu și Radu Stanca. Cititorii ziarului „Tribuna” din Sibiu au putut lectura săptămânile trecute articolul apărut la Cluj-Napoca în publicația „Cultura” din 31 iulie 2015 sub semnătura doamnei profesoare Silvia Popescu intitulat O admirabilă mesageră a marii culturi naționale. „Fă bine, ca să-ți auzi de rău”, spune proverbul, iar dacă nu ne pierdem umorul verificăm adevărul zicerii înțelepte „Nicio faptă bună nu scapă nepedepsită.”

Manifestările culturale pe care le-am organizat anual, fără excepție, la început de lună martie, implicând colegi profesori și studenți de la universitățile sibiene și actori de la Teatrul Național „Radu Stanca”, au fost consemnate și în presa locală, cum s-a întâmplat, ca să dau numai un simbolic exemplu, în „Rondul de Sibiu”, an XIII, nr.3529 din 22 martie 2005, p. 14, unde prof. Marioara Roman-Făgărășan a publicat articolul Remember-Radu Stanca.

Lansările cărților mele dedicate lui Radu Stanca și ale altor scriitori români în SUA și în Canada au fost consemnate în „Monitorul de Sibiu” nr. 2971, 19 ianuarie 2009, p. 2 sub titlul Profesoară sibiancă la New York și în „Sibiul standard” nr. 310, 19 ianuarie 2009, p. 14 sub titlul Carte sibiană lansată la New York, ca în revista „Rapsodia” Sibiu an VI, nr. 53, ianuarie 2009, p. 54-55 să apară reportajul Simpozionul „Mihai Eminescu” la New York .Lansare de carte sibiană la New York, iar în „Sibiu 100%”an II, nr.80, 23-29, 2010, p. 9 G.M. să semneze articolul Eminescu aniversat la New York. Domnul Valeriu Moldoveanu a publicat în revista „Lumină lină/ Gracious light”, nr.1, 2010 de la New York, articolul Comemorarea a 160 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu sărbătorită la New York, unde este comentat aportul meu la acel eveniment. Prof. Sebastian Doreanu din Denver, Colorado, SUA, comentează asemenea evenimente scriind articolul Un mesager sibian al culturii române în America în „Sibiu 100%”, an IV, nr.222, din 16-22 februarie 2013, p. 6, iar în „Clipa” din California, an XXIII, ed. 1068, din 16 februarie 2013 este publicat articolul Surprize literare sibiene la început de an. Aceste semnalări apăreau după ce în „New York Magazin” an XVI, nr.783 din 16 ianuarie 2013, p. 3, Grigore Culian se referea în reportajul intitulat Un regal cultural de excepție, contând pe efectul celor două superlative ( „un regal”…și „de excepție”), la ediția a XX-a a Simpozionului Internațional „Mihai Eminescu” din metropola lumii, eveniment la care am făcut față cu strălucire în 15 ianuarie 2013, felicitată de participanți pentru cea mai bună comunicare prezentată.

Prof. dr. Gheorghe Naghi din Sacramento, California, SUA, a publicat în revista „Tabor” de la Cluj-Napoca, an IX, nr 6, iunie 2015, p. 53-54 articolul Scriitoarea Anca Sîrghie la Casa Română de la Hayward, articol reluat de „Miorița USA” an IX, nr. 100, Sacramento, California, iunie 2015, p. 6. și de „Cenaclul de la Păltiniș”, Sibiu, an VI, nr.42, iulie 2015, p. 19. Menționăm că prin tema stabilită pentru conferința mea am vorbit despre Mihai Eminescu, Lucian Blaga și Radu Stanca. Despre activitatea de promovare a lui Radu Stanca în străinătate a scris și poeta publicistă din Cluj-Napoca Silvia Popescu, semnând articolul, deja cunoscut sibienilor, O admirabilă mesageră a marii culturi naționale, în „Cultura”, din 31 iulie 2015. Tot ea pe Facebook, Twitter ținea să comenteze: „La nenumăratele mesaje de mulţumire şi felicitări primite de doamna Anca Sîrghie pentru aceste conferinţe de suflet, ne asociem şi noi, mai ales că am avut privilegiul de a le audia în direct, aici, la Cluj-Napoca.” În capitala culturală a Canadei, publicista Corina Luca publică în „Accent”, Montreal, Canada, an 9, nr. 192, 28 aprilie 2017, p. 5 articolul Anca Sîrghie, lansare de carte și conferință despre marii poeți români. În statul american Ohio, Pr. dr. Remus Grama semnează O seară literară de-a dreptul pascală în Cleveland, apărut în revista „Lumină lină” de la New York, an XXI, nr.3, iulie-septembrie 2016, p 133-135. Prof. univ. dr. Anton Soare, universitar din Montreal, Canada, publică în „Observatorul” din Toronto, Canada, din 7 mai 2018 cu referire la cartea mea, recenzia intitulată Evocări și interpretări în evantai comentariul Pe urmele lui Radu Stanca: un moment exemplar în istoriografia literară românească. Chiar și numai acest titlu spune suficient despre opinia autorului. Articolul a apărut în țară, reluat de revista universitară „Lumina slovei scrise”, vol. XVIII, Editura D*A*S, Sibiu, 2017, p. 269-275. Profesoara poetă din Cluj-Napoca Antonia Bodea publică, referindu-se la turneul meu cel mai recent, reportajul Un nou maraton literar prin America, în revista „Ardealul literar”, Deva, an XXII, nr.1, 2 (80-81), 2019, p. 95-97. Va urma recenzia Radu Stanca, -Evocări și interpretări în evantai-o carte de colecție, în vol. Prin defileul verbelor, Editura Avalon, Cluj-Napoca, 2019, p. 163-172.

Nu-mi propun mai mult decât o simplă enumerare a consemnărilor din anii 2012-2022 în presa din țară și din America a evenimentelor literare care l-au avut în centru pe Radu Stanca, pentru că citarea opiniilor atâtor autori din ultimul deceniu, ne-ar solicita un spațiu de care aici nu dispunem.

Concluzionând, ne vom rezuma doar la afirmația că în presa românească din America pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, pr. Gheorghe Naghi din California, pr. Remus Grama din Cleveland, OH și în țară prof. Silvia Popescu de la Cluj-Napoca, prof. dr. Ada Stuparu de la Craiova, dl col. Victor Neghină și publicistul dr. Mihai Posada din Sibiu o apreciază pe Anca Sîrghie drept „un ambasador al literaturii române în străinătate”.

Selectăm din ultimul deceniu 24 comunicări științifice pe această temă :

-A.Sîrghie, Modele germane în baladele lui Radu Stanca, la Sesiunea „Zilele antropologiei românești, ediția a XIX-a la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, septembrie 2012; Radu Stanca și modelul eminescian, la Simpozionul anual „Mihai Eminescu”, ediția a XX-a , New York, desfășurată de Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă etc., desfășurat la Consulatul General al României din New York, S.U.A., 12 ianuarie 2013; Poeții Mihai Eminescu și Radu Stanca, la Sala socială de la Biserica Ortodoxă Română „Sf. Simeon”, Westland, MI, SUA, 10 februarie 2013; A.S. Momente din istoria poeziei românești din Transilvania de la Octavian Goga la Radu Stanca, la Muzeul Etnic și de Artă Românească din Cleveland, Ohio, SUA, 23 septembrie 2013; Muzicalitatea poeziilor lui Radu Stanca, la „Zilele Antropologiei Românești”, ediția a XX-a, la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 15 septembrie 2013; Modelul eminescian în baladele lui Radu Stanca, la Clubul Dialog al Universității Alma Mater, Sibiu, 17 martie 2015; De la Mihai Eminescu la Radu Stanca, la Cenaclul „Petale”, Rm. Vâlcea, 25 martie 2015; Radu Stanca și Cercul Literar de la Sibiu, la Cenaclul literar-artistic „Artur Silvestri” din Cluj-Napoca, la 26 martie 2015; Fiorul elegiac în poezia românească de la Eminescu la Radu Stanca, la Casa Română de la Hayward, California, S.U.A., 19 aprilie 2015; De la Mihai Eminescu la Lucian Blaga şi Radu Stanca, la Societatea „Graiul Românesc” de la Windsor, Canada, în 28 iunie 2015; Radu Stanca, poet, baladist şi ,,Cercul Literar de la Sibiu”, la Săptămâna internațională a literaturii române de la Câmpul Românesc, Hamilton, Canada, la 7 iulie 2015; Poezia transilvăneană de la George Coșbuc la Radu Stanca și Ioan Alexandru, la Asociația Culturală „Graiul Românesc” din Windsor, Canada, 1 iulie 2016; Din anii studenției lui Radu Stanca. Verticalitatea morală a scriitorului Radu Stanca și proletcultismul românesc, la Centenarul nașterii lui Radu Stanca, sărbătorit la Centrul cultural „Lucian Blaga” de la Sebeș, în 5 martie 2020; Verticalitatea lui Radu Stanca și proletcultismul românesc, la Reuniunea Dialog Internațional „Destine Literare” Montréal, Canada, din 30 martie 2020. prin aplicația zoom.; Radu Stanca la Centenar, la reuniunea Cenaclului „Destine Literare” din Montréal, Canada, din 28 noiembrie 2020. Cu emisiunea imprimată la Radio România Actualități, București, dublată de un power point cu imagini din viața și opera scriitorului; Dramaturgul Radu Stanca în deceniul proletcultismului, rostit la o reuniune literară internațională prin zoom, la Cenaclul „Mircea Eliade” , Denver CO, SUA, din 20 martie 2021; Posteritatea pieselor de teatru ale lui Radu Stanca, la reuniunea internațională prin zoom a Cenaclului „Destine Literare” de la Montreal, din 27 martie 2021; Profilul formării intelectualului român în perioada interbelică versus cel din perioada proletcultismului, la Cenaclul „Mircea Eliade” din Denver, CO, USA din 30 aprilie 2022 pe tema Tânăra generație interbelică sub teroarea istoriei.; Lucian Blaga și Radu Stanca, două spirite strălucite și destinul lor dramatic. La Cenaclul „Destine literare” Montreal, Canada, reuniunea din 7 mai 2022; Șt. Aug. Doinaș și Radu Stanca -o prietenie, creatoare, la Centenarul lui Șt. Aug. Doinaș, organizat de USR-filiala Sibiu în 14 mai 2022 la Teatrul Gong din Sibiu; Lucian Blaga și Radu Stanca, -apropieri elective la Festivalul Lucian Blaga de la Sebeș, 15 mai 2022; Lucian Blaga și Radu Stanca la Sibiu, la „Universul prieteniei”, Șelimbăr, 24 iulie 2022; Radu Stanca, poetul baladist și omul de teatru, cel mai important membru al Cercului Literar de la Sibiu, la emisiunea Creatori de poveste, TV, București cu ilustrarea actriței Lidia Lazu, din 3 octombrie 2022; Radu Stanca, neîntrecutul baladist al Sibiului, la Cenaclul „Radu Theodoru” Sibiu, din 25 noiembrie 2022.

Întrebarea mea către publicistul cu condei alert Nani Dobra este: De ce nu a luat atitudine, ca ziarist sibian, împotriva unui calomniator pe cât de cunoscut pe atât de deșănțat? Este situația în care el putea să constate că Anca Sîrghie a realizat pentru promovarea scriitorului Radu Stanca mult mai diverse și importante proiecte decât aplaudatul Ion Vartic, care se consideră, în mod aberant, stăpânul inelelor cu privire la Radu Stanca, a cărui arhivă a sechestrat-o de ani buni, clocind ca o cloșcă pe ouă la nesfârșit și întârziind în mod inadmisibil să scoată mărgica de aur promisă. Atunci când va apărea ediția așteptată, fiți siguri că o voi consemna, ca și în 1978, înaintea altora, cum consider că este colegial corect. Dar până atunci, le trimit lui Ion Vartic, lui Nani Dobra și tuturor cititorilor versurile unei prietene, ca prilej de meditație:

„Cum se pot calcula

Masa, traiectoria, accelerația cuvintelor grele

Care ne lovesc și ne dor,

Aruncate țintit, ca o săgeată,

Ori căzute, ca o grindină, întâmplător?”

(Mihaela Malea Stroe)

Anca Sîrghie