Articol
Întrebat referitor la ce va face la Consiliul European, ce le transmite oamenilor care i-au scris şi ce va face în interiorul discuțiilor din Consiliul European şi mai ales cine trebuie să "deconteze" ne-adererea la Schengen, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns că "votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toți în România și trebuie să spun că am fost dezamăgit și supărat după ce am primit rezultatul acestui vot".
"Această dezamăgire și supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem și sperăm să intrăm cu drepturi depline în spațiul Schengen – noi, românii, după ce în decursul acestui an care se apropie de final, am avut câteva reușite notabile. (…)
Dar în politică nu contează dacă ești supărat sau frustrat, sau bucuros. În politică, noi suntem aleși pentru a rezolva problemele comunității, problemele națiunii și asta voi face eu în continuare. Acest vot, chiar dacă m-a supărat și m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi. Și personal voi rămâne foarte conectat la fenomen și sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a spațiului Schengen, a spus Iohannis.
El a mai spus că după ce au fost convinse Olanda şi Suedia să dea un vot favorabil, pe 16 noiembrie, la București, a avut loc o întrunire a miniștrilor de interne din Uniunea Europeană, "în așa-numitul Format Salzburg, Salzburg fiind un oraș în Austria".
"La finalul reuniunii, miniștrii de interne au emis o declarație, care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt binevenite în spațiul Schengen – chestiune semnată și susținută inclusiv de ministrul de interne din Austria, în 16 noiembrie. Doar două zile mai târziu, același ministru de interne din Austria declara în fața presei austriece că Austria nu poate să admită o lărgire a spațiului Schengen, dintr-o chestiune care a fost greu de înțeles. S-au vehiculat diferite date, care nu au coincis în niciun fel cu datele noastre, nici cu datele Frontex, și când s-a votat, s-a petrecut un lucru interesant: Austria a susținut timp de două săptămâni – că atât a durat întreaga etapă de NU – că spațiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulți migranţi. Dar pentru Croația a știut să voteze DA, pentru România și Bulgaria a știut să voteze NU.
Acest mod de a face politică în Uniunea Europeană nu poate să fie considerat pozitiv, este foarte clar că migrația reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, dar este la fel de clar că România nu permite o migrația nelegală și nu este cauza unei migrații nelegale. Deci, practic, România a primit NU nemeritat pentru o chestiune pe care n-am cauzat-o, ba dimpotrivă, România este foarte activă în combaterea migrației ilegale. De aceea, nici românii nu au înțeles de unde până unde acest refuz, și oamenii sunt supărați, mulți sunt de-a dreptul revoltați și pot să-i înțeleg", a declarat preşedintele.
El a mai spus că în următoarele zile va avea loc o întrunire a Consiliului European, iara colo, "cu certitudine" va ridica această problemă. Reveritor la cei vinovaţi din Guvern, Iohannis a evitat răspunsul, spunând că "dacă este momentul să căutăm vinovați, cu siguranță sunt lucruri care puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că îmi este greu să înțeleg cum să faci mai bine dacă cu doar două săptămâni înainte de vot o parte își schimbă nepregătit și neexplicat atitudinea față de vot"