Sibiul este un oraş bogat, dar cu clădiri sărace. Asta cel puţin dacă te uiţi la starea în care se află foarte multe construcţii din centrul istoric al oraşului. În paralel, Sibiul concurează, repetitiv, la categoria "Destinaţia anului", prilej pentru câte o criză de mândrie locală pentru toţi cei care au migrat din real în virtual, unde cu un simplu click, poţi vota.

Bineînţeles că turistic, fotografic şi publicitar, imaginea Sibiului este una idilică. Un super-centru istoric, cu ziduri, turnuri, aşa-zisa "cea mai frumoasă stradă din Sibiu", muzee, restaurante, terase, biserici şi în special clădirile vechi cu legendarii lor "ochi" ai oraşului (tot mai chiorâţi de mansardări, că e fain să faci bani din cazare). Se mai adaugă aici, pentru pedigree, invocarea stelelor oferite de Ghidul Verde Michelin. Să nu mai pomenim de pozele din dronă sau de noapte, în care luminile şi depărtarea salvează din detaliile cât se poate de neonorante ale super-oraşului de pe Cibin, încă trăitor din reputaţia adusă de 2007 şi de titlul de Capitală Culturală Europeană.

Un centru care arată bine cu excepţia părţilor unde arată rău spre prost. Uneori prost spre dezastruos. Pentru că atunci când ai ceva vechi şi nu te îngrijeşti de el sau doar mimezi, fardându-l pe ici pe colo, acel ceva se învecheşte mai rău, urmând două direcţii: una romantică, pentru că ceva vechi care arată a vechi şi respiră istorie atrage lume. Iar ruinele sunt romantice. Alta mult mai riscantă: posibilitatea ca de la atâta vechime să se mai desprindă părţi ale clădirii, să cadă şi să te lovească. Uneori se lasă cu spitalizare, alteori chiar fatal. Cum de altfel s-a petrecut în Sibiu, "destinaţia anului".

Februarie 2009, un ornament căzut de pe "Prima Ardeleană" ucide o femeie

Chiar dacă se întâmplă în multe locuri din oraş, zona cu cele mai multe accidente-incidente de acest fel este centrul istoric. O scurtă "istorie", care nici măcar nu avem pretenţia să acopere TOATE aceste "evenimente", confirmă situația.

Cel mai tragic (se poate spune aşa?) accident de acest fel s-a petrecut pe 26 februarie 2009. O femeie, însoţită de fiica sa, a fost lovită mortal, în timp ce trecea pe strada Cetăţii, de un ornament (în formă de cap de leu), căzut de pe faţada blocului "Prima Ardeleană". Era învăţătoarea Camelia Roznov. Tribuna scria: "Tragedie ieri la prânz, pe strada Cetăţii din Sibiu. O femeie în vârstă de 39 de ani şi-a pierdut viaţa, după ce un ornament de beton în formă de cap de leu s-a desprins de pe o clădire şi a izbit-o. Femeia mergea pe trotuar împreună cu fiica ei. "Erau amândouă. Eram la doi paşi mai în spate, n-am văzut când a căzut, numai pe doamna am văzut-o jos şi lume foarte multă adunată, s-a sunat la Salvare, după 25 de minute a venit Salvarea", spune M.B, martoră a evenimentului. O altă martoră susţine că fata ar fi văzut pericolul şi ar fi încercat să-şi atenţioneze mama. "Fata a văzut şi s-a speriat foarte tare. A tras-o şi după aceea i-a căzut în cap. Salvarea a venit după cam 20 de minute", spune Monica Dănilă. Până să ajungă Ambulanţa, în ajutorul femeii au sărit studenţi la medicină şi medici rezidenţi, care treceau întâmplător prin zonă".

A fost ceva tevatură oficială prin oraş pe tema aceasta, s-au fâlfăit câţiva posibili vinovaţi indirecţi, s-au invocat pedepse "de până la şapte ani de închisoare". Preşedintele asociaţiei de proprietari a fost cercetat pentru omor din culpă. Toată problema s-a soldat cu NUP (Neînceperea Urmăririi Penale), ulterior dosarul s-a mai redeschis, iar după câțiva ani, s-a clasat.

Măsurile luate atunci în teren au fost de la necesar la isteric. Toţi leii ornamentali de pe "Prima Ardeleană" au fost demontaţi. A urmat o adevărată criză de dat tencuiala jos de pe clădiri, uneori până la roşu. Apoi totul a trecut şi nu i-a mai păsat nimănui. Problema s-a rezolvat, blazonul Sibiului a rămas curat.

Au urmat altele, mai puţin grave

Dar Sibiul nu a învăţat nimic din această tragedie. Multe dintre clădirile-problemă au rămas aşa, neîngrijite. Unele din cauza sărăciei proprietarilor care încă mai locuiau în ele. Alteori din pură nepăsare. La fel, nu ştim ce au mişcat autorităţile în privinţa asta, cert e că rezultate vizibile au fost extrem de puţine. Ba mai mult, clădirile continuau să se deterioreze, unele chiar după plasa de protecţie "de şantier" pusă "la şmecherie", ca să dea impresia că se lucrează în zonă.

Pe 17 decembrie 2015, o tânără este lovită de o bucată de tencuială căzută de pe clădirea de pe str Mitropoliei nr. 7. Nu a fost ceva grav, dar, ulterior, primăria (nu proprietarul!) a montat schela aceea de protecţie. De atunci, bucăţi de clădiri au tot căzut: ornamente, ţigle, resturi de tencuială. Uneori, s-a intervenit înainte de a se petrece din nou ceva grav. Alteori trecătorii au avut şansa ca să scape la câţiva centimetri distanţă de un accident.

2024 şi începutul lui 2025 au marcat o nouă perioadă de "căderi" de componente de pe case sau blocuri, în centru sau în alte locuri. Pe 5 iunie 2024, un bărbat este lovit de mai multe bucăţi de tencuială căzute de la balconul unui bloc de pe bd. Mihai Viteazu. Pe 11 decembrie, mai multe maşini parcate pe str. 9 Mai au fost "atinse" de tencuiala ce a căzut de pe o clădire. Ultimul eveniment a avut loc acum câteva zile, pe 5 martie, când o femeie de 58 de ani a fost rănită de o țiglă care a căzut de pe un imobil de pe str. Nicolae Bălcescu. S-a constatat că acoperișul casei nu este îngrijit corespunzător, iar din calcan lipsesc bucăți de țigle. Proprietarul clădirii a fost amendat cu 1.000 de lei și i s-a impus repararea acoperișului

Cine este răspunzător de ţiglele şi tencuiala care cad de pe clădiri?

Păi, în afară de vreme, precipitaţii, ciclul anotimpurilor, îngheţ-dezgheţ şi vechimea clădirii, primii răspunzători în aceste cazuri sunt proprietarii clădirilor. Conform HCL nr. 210 din 2001, la capitolul "Norme privind buna gospodărire, întreținere și curățenie, păstrarea ordinii și liniștii publice" se spune că "Persoanele fizice și persoanele juridice sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea curățeniei și îmbunătățirea aspectului edilitar al clădirilor, curților, împrejmuirilor, căilor de acces…". Acestea sunt obligate "să întrețină în stare corespunzătoare clădirile, tonetele, chioșcurile unde își desfășoară activitatea…" (Art 1). La fel, la Art 6, se spune clar că " Instituţiile, societăţile comerciale, asociaţiile locatarilor şi ale proprietarilor, deţinătorii de imobile, locatarii", sunt obligaţi "să execute, în condiţiile prevăzute de lege, lucrările de întreţinere, reparare şi conservare a locuinţelor şi anexelor gospodăreşti şi de remediere a defecţiunilor la instalaţiile de apă, încălzire, la coloanele de scurgere şi la canale;". Şi se continuă cu alte obligaţii: "să asigure, potrivit legii, zugrăvirea şi vopsirea părţilor exterioare ale clădirilor, înlocuirea jgheaburilor şi burlanelor degradate, precum şi efectuarea celorlalte lucrări de reparaţii şi de întreţinere la faţadele imobilelor".

În cazul clădirilor monument istoric e la fel. Prima răspundere revine tot proprietarilor. În plus, ai aici şi Legea 422/2001 care spune, la Art 6, că paza, întreţinerea, conservarea, consolidarea, şi restaurarea monumentelor istorice revine proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora. Dacă o clădire nu are proprietar cunoscut, obligaţiile revin autorităţii administrației publice locale. Tot autorităţile locale răspund, după caz, de protejarea monumentelor istorice. Proprietarii sau cei care au dreptul legal de administrare asupra monumentelor istorice mai sunt obligați "să întrețină, să folosească și să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor legii" şi "să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii".

Ceea ce se ştie mai puţin sau nu se doreşte să se ştie este că proprietarii clădirilor monument istoric sunt obligaţi "să înștiințeze de urgență, în scris, direcția judeţeană de cultură şi primăria "despre orice modificări sau degradări în starea fizică a monumentelor istorice deținute".

Deci, principala răspundere în caz de accidente precum cele menţionate mai sus, o au proprietarii imobilului. Ei trebuie să întreţină şi să repare, ori să anunţe când ceva din structura clădirii riscă să devină periculos pentru trecători. Aceasta pentru a nu se mai întâmpla accidente de genul celui din 2009, care oricând se pot repeta.

Apropo, la ce vă gândiţi când treceţi pe strada Andrei Şaguna, prin dreptul clădirii aceleia mari şi galbene, cu multe ornamente pe faţadă? Eu zic să vă gândiţi să treceţi cât mai rapid de ea, că nu se ştie şi e mai bine să previi.

Până una alta, la cum am început, Sibiul riscă să devină "destinaţia anului" la chestii care cad în cap de pe clădiri.