În ultima perioadă, în spațiul public s-a vorbit despre mai multe inițiative legislative destinate persoanelor cu dizabilități. Inclusiv un senator de Sibiu a propus anumite măsuri ce vin să completeze cadrul legal privind sprijinul acordat atât pentru persoanele cu dizabilități, cât și pentru aparținătorii acestora. Propunerile vin în contextul îmbunătățirii legislației privind asistența acordată acestei categorii sociale, în 2024 fiind aduse și completări pentru Legea 448/2006, care prevede obligativitatea ca instituțiile de interes public să pună la dispoziție rampe de acces pentru persoane cu dizabilități. Dincolo de respectarea legii, vorbim despre o atitudine empatică firească față de semenii noștri aflați în dificultate, normalitate ce lipsește în unele cazuri.

Tribuna a inițiat un demers prin care am dorit să vedem cât de bine stă Sibiul la capitolul „egalitate de șanse” și, bineînțeles, la respectarea prevederilor legale privind asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în instituțiile publice. 

Fără rampă, dar cu problema rezolvată

Primul popas îl facem la clădirea Primăriei municipiului Sibiu din Piața Mare. Intrarea în clădire se face direct din stradă și, deși nu a fost prevăzută o rampă, aflăm că există un buton destinat persoanelor cu dizabilități. Atunci când acestea au nevoie de asistență, de ajutor din partea personalului municipalității, apasă acest buton și un angajat va veni să le preia documentele și să le ofere sprijinul de care au nevoie. 

Următoarea oprire o facem la Biblioteca Județeană ASTRA, unde există rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități, la noul corp de clădire. La câțiva pași distanță, se găsesc serviciul „Pașapoarte” și „Permise”/ „Înmatriculări”. Nu există rampă destinată persoanelor cu dizabilități, ci doar scări de acces. La o privire mai atentă, observăm pe perete, lângă intrare, un afiș amplasat recent, care semnalizează că intrarea persoanelor cu dizabilități se face printr-o altă cale de acces. Curios, în urmă cu câteva zile, indicația cu pricina nu exista.

La Litere…literalmente nu există grijă pentru persoanele cu dizabilități

Continuăm turul instituțiilor publice și ajungem pe bulevardul Victoriei. Clădirea în care funcționează Rectoratul ULBS nu are rampă pentru persoanele cu dizabilități. Dacă aici vorbim despre o construcție veche, cu o arhitectură aparte, peste drum, la clădirea Facultății de Litere și Arte e greu să găsești vreo scuză pentru lipsa rampei destinate persoanelor cu dizabilități. Cele trei laturi cu câte unsprezece trepte au o lățime care ar fi permis amenajarea unei rampe de acces, însă nici vechea și nici actuala conducere a Facultății de Litere și Arte nu par să fi fost interesate de asigurarea accesului civilizat în instituție pentru persoanele cu dizabilități. Cum poate intra cineva aflat în scaunul cu rotile în clădirea Facultății de Litere și Arte? Doar cu ajutorul aparținătorilor, colegilor sau trecătorilor, cu ceva mai multă empatie decât cei ce păstoresc clădirea. 

Salvarea pare totuși să vină printr-un proiect coordonat de cel mai nou prorector al ULBS, conf. univ. dr. Eugen Avrigean, proiect finanțat prin PNRR. „În acest scop vom achiziționa și instala două ascensoare, unul la Facultatea de Litere și Arte/Facultatea de Științe Socio-Umane și altul la Facultatea de ȘAIAPM, astfel încât persoanele cu dizabilități să găsească la ULBS un mediu al incluziunii sociale, care să le permită, prin educație superioară, o inserție mai facilă pe piața muncii”, a anunțat recent prof. univ. dr. Sorin Radu, rectorul ULBS.  Astfel, se va pune capăt unei situații anormale și ilegale, ce persistă de mai mulți ani la Facultatea de Litere și Arte, aplicându-se unul dintre dezideratele declarate ale instituției de învățământ, egalitatea de șanse. 

Un caz fericit găsim la Biblioteca Universității unde persoanele cu dizabilități beneficiază de rampă de acces.

Liber la Finanțe, ITM și Pensii

Persoanele cu dizabilități care au treabă la sediile „Finanțelor”, „Pensiilor” sau la „ITM”, situate în clădirile de pe Calea Dumbrăvii nu au probleme de acces. Există o rampă ce facilitează urcarea pe esplanadă, toate instituțiile putând astfel deservi persoanele cu probleme locomotorii. În unele dintre clădirile situate în acest conglomerat există inclusiv lifturi care permit accesul la etaj. 

Sediul CJAS de pe bulevardul Mihai Viteazu este accesibil pentru persoanele cu dizabilități, neexistând dificultăți la intrarea destinată publicului. La sediul DGASPC de pe strada Spartacus există rampă destinată persoanelor cu dizabilități, în lateralul clădirii.

Când vine vorba de băncile comerciale, accesul în incintă este ușor pentru toată lumea, cei ce administrează sediile dovedind un pragmatism ce rezolvă atât problema legalității, cât și pe cea a moralității. În privința transportului în comun, societatea care asigură acest serviciu a dotat mai multe autobuze cu rampe destinate persoanelor cu dizabilități. 

Lege din 2006

Dacă în privința legilor bunului simț există tocmeală, teoretic, în ceea ce privește cadrul legislativ lucrurile sunt clar stabilite încă din 2006. Legea 448 prevede la art.62: „(1) Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun şi staţiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători şi peroanele principalelor staţii, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice, telefoanele publice, mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap”. 

Foto: Răzvan NEGRU