Timp de trei zile, localnici și vizitatori s-au bucurat de natură, de tradiții și de ospitalitatea recunoscută a unei comunități care își poartă cu mândrie moștenirea culturală. Comuna, cu 3522 de locuitori și atestată documentar din 1380, a devenit și anul acesta un magnet pentru turiști, artiști și iubitori de folclor, care au răspuns în număr mare invitației la o nouă ediție a unuia dintre cele mai îndrăgite festivaluri din județul Sibiu.

Dumitru Câmpean, iniţiatorul festivalului: „Acest eveniment trebuie să fie reprezentativ nu doar pentru Gura Râului”

Dumitru Câmpean este inițiatorul Festivalului „Bujorul de munte” în 2004, profesor și povestitor de legende locale. Datorită lui, festivalul a crescut frumos, păstrând tradiții și promovând frumusețea muntelui și a comunității din Gura Râului.

„Am propus, am inițiat și am organizat impreună cu pensiuniile, acest festival, Festivalul Bujorul de Munte, după bujorul din vârful Cindrelului, care este acum înflorit. Aici, toți participanții au putut munca bulz, tocană și multe alte bunătăți.  Acest eveniment trebuie să fie reprezentativ nu doar pentru Gura Râului, ci pentru Mărginimea Sibiului și întreg județul Sibiu. Sibiul trebuie să se mândrească cu portul, gastronomia, jocul și marile evenimente”, ne-a transmis Dumitru.

De vorbă cu interpretul de muzică populară Sebastian Emanuel Stan

Am stat de vorbă cu artistul Sebastian Emanuel Stan, care a subliniat importanța acestui festival pentru păstrarea vie a identității românești: „Evenimentele organizate în cadrul acestui festival sunt, din perspectiva mea, mai mult decât simple momente de spectacol – ele sunt veritabile punți între generații, între trecut și prezent. Fiecare reprezentație artistică, fiecare port popular, fiecare melodie interpretată reînvie spiritul comunităților noastre, oferind publicului șansa de a se reconecta cu valorile autentice ale identității românești. Ca artist, simt o profundă bucurie și responsabilitate atunci când urc pe scenă: știu că port cu mine o parte din sufletul neamului și o ofer, transformată prin cântec, celor care simt și trăiesc românește”.

De asemenea, interpretul ne-a mai spus că această inițiativă este considerată extrem de valoroasă și că Festivalul „Bujorul de Munte” nu reprezintă doar o manifestare culturală, ci o veritabilă lecție vie de identitate, istorie și emoție. Dacă ar fi preluat și adaptat de alte comunități, ar putea deveni o platformă excelentă pentru educația prin cultură – un mod natural, autentic și emoționant de a învăța despre tradiții, obiceiuri, port popular și muzică.

„Cultura tradițională este coloana vertebrală a acestor evenimente. Ea dă sens și profunzime, transformând un simplu festival într-o experiență care atinge sufletul. În acest context, rolul unui ansamblu profesionist precum cel al Ansamblului Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului, condus cu profesionalism și dăruire de doamna manager Silvia Macrea(fiică a acestei comunități minunate), prezent în acest festival este esențial. Această instituție de prestigiu nu doar conservă și promovează folclorul românesc, ci îl reinterpretează cu respect și rafinament, aducându-l în fața publicului într-o formă artistică remarcabilă. Prezența lor la astfel de evenimente nu înseamnă doar o apariție scenică, ci o garanție a calității, a autenticității și a emoției. Contribuția lor este recunoscută nu doar în plan local sau național, ci și internațional, prin numeroasele turnee și colaborări care au dus România tradițională pe cele mai importante scene ale lumii. Organizatorilor le transmit întreaga mea apreciere și recunoștință pentru efortul, pasiunea și perseverența cu care duc mai departe flacăra vie a tradiției. Fără oameni care cred în cultura autentică și în puterea ei de a uni, astfel de evenimente nu ar exista. Le mulțumesc că oferă artiștilor o scenă pe care să se exprime și comunităților o sărbătoare în care să se regăsească. Publicului îi transmit din suflet să vină cu inima deschisă, să privească dincolo de spectacol și să simtă ceea ce nu se poate spune în cuvinte – emoția neamului nostru, codificată în dans, cânt și port. Le mulțumesc tuturor celor care aleg să fie prezenți, să trăiască românește și să ducă mai departe, în sufletul lor, o fărâmă de tradiție, iar celor care nu pot fi alături de noi, să iubească tradiția neamului nostru românesc.”, a mai adăugat artistul.

Duminica, tradiția a fost în centrul atenției. După slujba religioasă, Jocul Junilor și al Călușerilor a animat centrul comunei, atrăgând priviri curioase și telefoane ridicate pentru fotografii și filmări. Festivalul s-a încheiat cu un spectacol folcloric de amploare pe scena de la baraj, coordonat de coregrafa Silvia Macrea.

Seara s-a încheiat cu o petrecere bănățeană, în aplauzele participanților, avându-i în prim-plan pe Carmen Popovici Dumbravă și Nicu Novac. Lucian Blaga spunea odinioară:„Ar trebui să vezi, cândva, Gura Râului, ca să înțelegi ce înseamnă colț de rai cu străveche tradiție în cultura românească.” Cei care au fost acolo în acest weekend știu acum exact ce a vrut să spună.

Foto: Razvan Negru