La Galeriile "Dumitru I. Grumăzescu" din Iaşi se va vernisa, marţi 13 august, expoziţia "Spectacolul naturii". Evenimentul este organizat de Muzeul Municipal "Regina Maria” din Iași în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Primăriei Municipiului Iași, curatorii expoziţiei fiind dr. Ana-Maria Păpureanu, dr. Nicolae Trif şi dr. Alexandru Constantin Chituță.

Intitulată "Spectacolul naturii", expoziția reprezintă un semnal pe care cele două instituții de cultură îl transmit în scopul valorizării și valorificării unui patrimoniu aparte, cel natural, care a contribuit semnificativ la îmbogățirea cunoașterii noastre asupra evoluției lumii înconjurătoare. Era firesc ca un astfel de eveniment să fie organizat la Iași, sub auspiciile Muzeului Municipal ,,Regina Maria”, unica instituție de cultură ce tezaurizează trecutul local și îi conferă noi perspective de a fi înțeles și interpretat.

 Iașul este cunoscut ca având o tradiție muzeistică impresionantă în domeniul istoriei naturale, ale cărei rădăcini se regăsesc în plină epocă modernă. Într-o vreme în care conștiința națională prindea contur în spațiul românesc, la Iași, în 1834, membrii Societății de Medici și Naturaliști, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturdza și Costache Negri, au pus bazele unui muzeu, într-un scop al binelui public. Personalitățile implicate în acest acest demers, au desfășurat o activitate asiduă pentru formarea unui patrimoniu, îmbogățind muzeul cu exponate rare, care sporesc și astăzi valoarea colecțiilor: oase de mamut, minerale, cărți și, cel mai important, elefantul Gaba, devenit un adevărat simbol pentru generații întregi de vizitatori, care au admirat, în decursul timpului, splendorile naturii în exponate reprezentative de la Iași.

Alături de piese din colecția de minerale, scoici sau fluturi, în expoziție va putea fi admirat și primul ierbar de pe teritoriul țării noastre. Colecția botanică a Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu are o deosebită valoare, nu numai istorică (aici există cele mai vechi ierbare din România, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea), ci și științifico-documentară prin valoroasele piese pe care le include. Ierbarul Baussner – a fost întocmit în anul 1734 de către Georg Friedrich Baussner, student la Königlichen Pädagogium din Halle (Germania). Conform datelor istorice cu privire la studenți, păstrate în arhiva instituției de învățământ în anul 1733, figura studentul „Joannes Georgius von Baussner, din Viena (Austria). Johann Georg Friedrich Baussner s-a născut în jurul anului 1719 la Viena. Tatăl său, Simon Baussner Edler von Baussnern (1677-1742), era fiul superintendentului Bisericii Evanghelice din Transilvania și preot în Biertan (județul Sibiu), iar mama sa Anna Maria, era sibiancă la origine, fiind fiica lui Bartolomeu Fabritius. Familia Baussner a locuit la Viena între anii 1711 și 1733, ca apoi să revină în Hermannstadt (Sibiu). Ierbarul conţine exclusiv plante cultivate în grădini şi parcuri, culese probabil în mare parte în Germania. În literatura botanică, acest ierbar a fost menţionat pentru prima dată de botanistul F. Schur, care l-a găsit în anul 1853 în moştenirea botanistului sibian Josef Lerchenfeld. Fiind vorba aproape exclusiv de plante cultivate, al căror loc de recoltare nu a fost menţionat de autor, acest herbar are o valoare culturală și istorico-documentară extraordinară.