Medicul, publicistul, omul de știință, directorul de unitate medicală, harnicul și însuflețitul promotor al intereselor culturii naționale, vice-președinte al ASTREI, dr. Gheorghe Preda s-a născut la 5 aprilie 1879, la Botoșani, în mirifica Bucovină, loc de obârșie a unei serii de personalități ale vieții culturale, științifice și politice românești.

Menționăm din capul locului că idiferent cine ar încerca să evoce personalitatea lui Gheorghe Preda s-ar afla, inițial, pe deplin neajutorat datorită penuriei de informații privitoare la acest personaj. Știri diverse,  apărute în  diferite locuri, un volum de memorialistică tipărit în Franța sub semnătura unei nepoate (Maria-Elena Bertea-Hanciu), dar și informațiile depistate de noi în fondurile Asociațiunii, păstrate la Arhivele sibiene, au permis creionarea acestui medalion biografic.

După parcurgerea ciclului de învățământ preuniversitar este atras de studii de medicină pe care le urmează la București, locul de manifestare a unor prestigioși savanți din domeniul respectiv: Gheorghe Marinescu, fondatorul Școlii române de neurologie, Victor Babeș, Ion Cantacuzino și mulți alții. În anul 1904, Gheorghe Preda susținea doctoratul în științele medicale cu lucrarea Contribution à lˈétude des phénoménes neuro-psycho-mentaus dans lˈarmé care va cunoaște lumina tiparului în anul 1912. Pregătirea sa profesională include și studii postuniversitare de specializare, în importante centre medicale europene: Paris, unde audiază cursurile renumitului medic și psihiatru Edgar Bérillon (1859-1948) dar și la Universitatea din Berlin.

A fost capacitat în acești ani de psihoterapie inițiind cercetări proprii în această direcție, colaborând cu studii în domeniu validate în revista de specialitate „Revue de psychotérapie” din Paris.

Preda a condus în calitate de manager Spitalul de boli nervoase din Sibiu, timp de două decenii (1919-1939) din totalul de patruzeci și cinci de ani pe care i-a petrecut în această unitate spitalicească, definită drept Spitalul de boli mintale și nervoase. Funcția a fost preluată la 15 ianuarie 1919, principala sarcină rezida în rezolvarea rapidă a restructurării și a jalonării liniilor directoare, de perspectivă, ale unității medicale sibiene. Preda desfășoară o activitate susținută punând în valoare vastele sale cunoștințe științifice dar și  bogata sa experiență „trasând linii foarte moderne, atunci și acum; este vorba de profilaxia mintală, psihoterapia și ergoterapia deci, cu alte cuvinte, înființarea primului laborator de psihologie medicală din țară, a unei societăți de ocrotire a bolnavilor psihici și, totodată, stabilirea pe baze științifice a ergoterapiei”. Preda este întemeietorul primului dispensar de neuro-psihatrie care funcționa în cadrul Spitalului de neurologie din Sibiu, cu menire profilactică și de ajutorare a bolnavilor mintali. 

Cel evocat a fost membru al mai multor societăți științifice și culturale românești și străine. S-a distins prin calitățile sale de bun organizator al unor congrese naționale de neurologie și psihiatrie. Într-o lucrare  apărută sub semnătura lui Gh. Brătescu intitulată Freud și psihanaliza în România, autorul susține ideea potrivit căreia medicina românească ia contact cu freudismul în deceniul al doilea al secolului trecut, Preda nefiind străin de acest lucru. Din păcate, în intervalul 1947 și 1989, psihanaliza a fost complet interzisă în România comunistă.

Preda se numără printre colaboratorii de nădejde ai publicațiilor: „Societatea de mâine”, „Cuvânt moldovenesc”, este membru în Colegiul redacțional al publicațiilor „Sibiul Medical” și „Transilvania”, organul „Asociațiunii”, reviste în care a publicat numeroase articole cu conținut științific și cultural, semnătura sa însoțind peste 50 de contribuții la aceste periodice; a dat spre publicare articole ce aparțin profilului său profesional (medic psihatru, specializat în sănătatea mintală, diagnosticarea, tratamentul și prevenirea tulburărilor psihice, emoționmale și comportamentale): Câteva considerațiuni generale asupra fenomenelor zise preștiințifice sau oculte;  Explicarea unor fenomene preștiințifice sau oculte; Câteva considerațiuni psihologice asupra superiorității intelectuale a profesorului Iorga. Pericolul alcoolului pentru marea masă a locuitorilor transilvăneni, este semnalat prin articolul O sinucidere venită printr-un toxic amăgitor (Alcoolul). Câteva articole abordează alte teme : O încercare de apropiere a raporturilor între știință și religie; Câteva considerațiuni psihologice asupra stărilor sufletești la oamenii politici”; Simțul moral cu componentele sale:binele și răul,  o abordarea filozofică a celor doi termeni concluzionând că, pentru acea perioadă dar și pentru contemporaneitate „o educație pentru limitarea răului și ajutorarea victoriei binelui se impune”, și altele.

În publicația „Societatea de mâine”, Preda publică o altă serie de articole din același domeniu profesional: Cum trebuie înțeleasă nebunia  (articol referitor la explicația științifică a nebuniei), Între buni și nebuni  prin mijlocirea căruia Preda susținea că între oamenii normali și  bolnavii psihici există câteva stări intermediare, împotriva cărora societatea este obligată să reacționeze prin măsuri de asistență și profilaxie („Societatea de mîine”, anulVI, 1929, nr.22-24, p.338-341); în articolul O apropiere între noile descoperiri fizice și științele biologice medicale, autorul se pronunță pentru o maximă prudență în analogiile dintre fenomenele fizice și cele psihice (radiotelegrafia – comunicare interpsihică); atent la avansul științelor redactează articolul Lumea ultramicroscopică și ultratelescopică.

Cunoștințele acumulate în timpul excursiei din Peninsula Iberică sunt împărtășite, cu lux de amănunte, prin intermediul articolului Câteva impresii din Spania. Reflexiile pe marginea ideilor cuprinse în lucrarea lui Horia Petra-Petrescu cu titlul Se întreabă mintea sănătoasă sunt dezvoltate în studiul O lucrare de importanță socială și politică, iar în altă expunere scrisă numită Cum trebuie privite unele greutăți ale apostolatului cultural Preda consideră că actul creator este supus unor determinări de natură individuală și socială.

Cu prilejul centenarului nașterii savantului Nicolae Iorga, un întreg număr al revistei „Transilvania” este dedicat acestuia. Contribuția lui Gheorghe Preda la acest număr, Câteva considerații psihologice asupra superiorității intelectuale a profesorului Iorga, se regăsește la p.442-445. De la bun început, autorul precizează că nu emite pretenția de a face cunoscute cercetările medico-psihologice asupra superiorității intelectuale ale lui Iorga, ci subliniază faptul  că ceea ce îi oferă acestuia supremația față de semenii săi rezidă într-o hipermotivitate estetică, rapiditatea cu care asociază idei, o memorie de excepție, fidelă și prezentă, o capacitate extraordinară de a sintetiza, o facultate lucidă, o cultură vastă, un exces de pasiune.

Gheorghe Preda a fost un învederat pasionat al excursiilor, impresiile culese în timpul acestora le împărtășește publicului larg de cititori ai „Transilvaniei”: Câteva impresii din Normandia (Franța) și Bretania,  Câteva impresii din Bretania (Franța), Impresii dintr-o călătorie în Orient. Câteva considerații de ordin politic și social, Impresii dintr-o călătorie în Orient, Constantinopol și Atena.

În zilele de 21 și 22 septembrie 1924 se desfășura la Sibiu al V-lea congres al medicilor neurologi din România la care i-au luat parte somități medicale, problemele abordate capacitând interesul auditoriului. Dr. Gheorghe Preda a fost ales în funcția de președinte al Congresului. Cu acest prilej,  în cadrul dat, se propune înființarea unei publicații de specialitate, cu o apariție bilunară. Se lua în calcul nivelul calitativ  superioar al lucrărilor științifice realizate de membrii societății medicale. La scurt timp, în luna imediat următoare, primul număr al revistei Bulletin de la Sociéte Roumaine de Neurologie, Psychatrie, Psyhologie et Endocrinologie, vedea lumina tiparului. Sediul redacției și al  administrației se afla  la Spitalul Socola din Iași, imprimeria folosită era cea de la „Viața Românească”. La propunerea medicului endocrinolog și neuropsihatru, viitor membru al Academiei Române Constantin Ion Parhon (1874-1969) articolele se publicau în limbile franceză, germană și engleză. Pe parcursul mai multor ani s-a folosit, cu predilecție, limba franceză, apreciată ca cea mai accesibilă în mediul medical al acelei epoci. S-a organizat un nou congres al Societății de psihatrie, neurologie, psihologie și endocrinologie, manifestare științifică derulată în zilele de 19-21 septembrie 1926, la Chișinău. Menționăm printre participanți pe următorii: Constantin Ion Parhon, președintele Societății, dr. Nicolae Lascu, directorul Spitalului de boli mintale din Cosliugeni (în apropierea Chișinăului) și Arhiepiscopul Gurie al Basarabiei. Dr. Gheorghe Preda a fost desemnat vice-președinte al Congresului cel care prezintă una din cele treizeci și două de expuneri/comunicări, intitulată Relativismul în psihatrie. Propuneri cu privire la existența psihiatrică și profilactică.  Pe lângă comunicările de specialitate au fost susținute pentru public și două conferințe, una revenindu-i lui Preda, cu tema Câteva impresii din Constantinopol și Atena”.

Pe parcursul existenței sale Asociațiunea culturală pentru literatura și cultura poporului român, înființată în anul 1861 la Sibiu, a coagulat în jurul ideilor sale progresiste numeroși intelectuali, adevărate personalități dedicate trup și suflet nobilelor idei astriste. Un rol distinct, aparte, prin tot ceea ce a realizat din punct de vedere profesional precum și datorită implicării totale în transpunerea în faptă a preceptelor astriste, l-a avut și omul de știință, harnicul și însuflețitul promotor al intereselor culturii naționale, vicepreședintele  ASTREI, dr. Gheorghe Preda.

Aderarea la idealurile astriste se „oficializează” la un an după încheierea primei conflagrații mondiale, an în care are loc și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Acum Gheorghe Preda se înscrie în mod oficial de membru activ  al Asociațiunii  o cotizație de 10 coroane (Direcția Județeană Sibiu a Arhivelor Naționale, Fond Astra, doc.827/1919 și 220/1920)

La una din adunările  generale ale Asociațiunii, cea din 9-12 ianuarie 1920,se înregistrează participarea unei largi delegații ai Ligii culturale din București,  în frunte cu  Nicolae Iorga.

În cadrul ședinței plenare a secțiunilor științifice-literare, desfășurate în zilele de 1 și 2 august 1920  la Sibiu, ia parte și dr. Gheorhghe Preda cel care la acea dată onora funcția de director al Spitalului de alienați din Sibiu. Cu acest prilej, proaspătul astrist donează un număr consistent de cărți Bibliotecii Asociațiunii (DJSAN, Fond Astra, doc.618/1920). Înaltele valori intelectuale și morale pe care le poseda determină alegerea sa în comitetul central al Asociațiunii aflat sub președinția lui Andrei Bârseanu și a vicepreședintelui Vasile Suciu, mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Presa timpului relevă șirul de conferințe pe care directorul Preda le-a susținut: „Dl. dr. Gheorghe Preda a ținut o frumoasă serie de patru conferințe despre fenomenele oculte în fața științei moderne ( hipnotism, spiritism, cumberlandism, telepatie, sugestie)”  (vezi „Transilvania”, anul 51, 1920 nr. 2 din iunie, p. 277). 

Adunarea generală a Astrei desfășurată la Sighetul Marmației în zilele de 28 și 29 august 1921 „a fost ultima dintr-un lung șir (1916-1921) prezidată de Andrei Bârseanu care aflat într-un stadiu avansat de boală, ia parte totuși la conclav, textul discursului său de deschidere este încredințat spre lecturare doctorului Gheorghe Preda. Bun orator, în grațiile publicului auditor, Gheorghe Preda demarează suita sa de conferințe , mai întâi cea susținută în 5 decembrie 1920, la Sibiu, cu titlul Din psihologia politică contemporană (partea I), urmată de partea finală, tot la Sibiu, în data de 30 aprilie următorul an: „Duminică, la 5 decembrie în Sibiu va ține dl. Dr. G. Preda prima conferință cu subiectul: O boală socială contemporană: Anarhia mintală („T”, anul 51, 1920, nr.11 din noiembrie, p. 956). Referindu-se la această întrunire, presa timpului menționa  că datorită greutăților de transport „ n-a putut participa atâta public cât ar fi dorit să vadă și să cunoască aceste minunate locuri ale celor mai vechi și glorioase părți ale românismului. Cu toate acestea a domnit o vie și prietenoasă atmosferă printre membrii și participanții acestei adunări, ceea ce a arătat și de data aceasta cât de folositoare sunt asemenea adunări pentru cunoașterea reciprocă a acelora care participă la ele și mai cu seamă pentru răspândirea culturii și a nădejdii de mai bine până și în cele mai întunecate regiuni ale neamului nostru”.  Sunt amintite numele principalilor participanți „reprezentând  comitetului central domnii Andrei Bârseanu, președintele Asociațiunii, Elie Dăianu, Ioan Lupaș și Gheorghe Preda, membrii („T”, anul 52, 1921, nr.10-12, din octombrie, p. 937.

La adunarea generală a Asociațiunii desfășurată în 8-9 noiembrie 1922, în cadrul ședinței festive a Secțiilor Medicale, dr. Gheorghe Preda, președintele acesteia susține dizerația Testamentele corporale și sufletești care se adresa unui public numeros, cu o abordare a eredității  sub aspect medical, moral și etnic. Urmează o altă conferință, pe data de 17 noiembrie, pe care o dezvoltă în capitala Mărginimii, la Săliște.

Tot în anul acesta are loc o altă adunarea generală a Asociațiunii, de data aceasta la Timișoara, unde Preda susține conferința intitulată Testamentele noastre corporale și sufletești prin mijlocirea căreia exprima regretul că oamenilor, în general, „le sunt refuzate mijloacele prin care sunt ameliorate rasele animalelor domestice sau soiurilor plantelor cultivate”. Circumscriind problema la mediul comunității etnice, Preda aprecia că este spre binele neamului „ca fiecare individ să-și scruteze testamentul, pentru a-l purifica de toate păcatele moștenite- a se înțelege tarele ereditare” 

Preda este colaborator la „Calendarul Asociațiunii” pe anul 1922, îngrijit de Ioan Georgescu,  alături de Ion Agârbiceanu, Arthur Gorovei, Nicolae Iorga, P. Olariu, Sabin Oprean, Volbură Poiană, Aurelia Pop, R .Simu, I.O. Soricu („T”, anul 52, 1921, nr.10-12, octombrie, p.948.                                        (va urma)

Lucian Giura