Știriștii de la televiziuni au făcut o descoperire ce revoluționează logica: românii plătesc facturi duble pentru energia electrică, pe timpul verii. Inițial, am crezut că e vorba de vreo majorare, dar reporterii ne-au lămurit mintenaș: este vorba de cei care au folosit, pe timpul verii, aparatele de aer condiționat și au consumat mai multă energie electrică. În traducere liberă, exploratorii normalității au descoperit că atunci când consumi mai mult, plătești mai mult și au transformat această revelație într-o știre pe care au azvârlit-o către noi, vreo două zile. * Ciucă și Ciolacu se înțeapă ceva mai sârguincioși înaintea prezidențialelor. Pentru cei ce gustă replici specifice, există varianta mai simpatică, denumită „Las Fierbinți”. * Inițial, s-a spus că pensiile ce depășesc 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%. Pentru că se apropie alegerile pragul a fost ridicat la 3000. E doar un cadou otrăvit, pentru că după parlamentare și prezidențiale începe dezmățul austerității. Băieții sunt liniștiți că nu îi mai poate sancționa nimeni la vot și își vor arăta disprețul pentru cetățean în toată splendoarea lui. * A fost de-a dreptul amuzant schimbul de replici provocat de extrădarea prințului Paul, din Malta. Insul spunea că în penitenciarele românești condițiile sunt inumane, în timp ce ministrul Justiției, Alina Gorghiu prezenta pârnăile patriei drept locuri în care traiul decent e la el acasă. Auzind-o, mai că-ți venea să faci o nefăcută, doar, doar, oi ajunge să te bucuri de așa trai pe vătrai, la „mititica”. * Citesc pe „Planeta Pământ și curiozitățile ei” o știre al cărei titlul sună așa: „China a lansat trenul de levitaţie magnetică Maglev, care atinge viteze de până la 600 km/h”. Am două observații: una e legată de viteza (?) și condițiile trenurilor de la noi și alta de superioritatea cu care vorbesc unii din politica românească despre China. Când te târăști cu 50 km/h e puțin deplasat să le dai lecții unora ale căror trenuri „zboară” cu 600 km/h. Despre câtă democrație e la noi și câtă la ei, nu e cazul să vorbim, atâta vreme cât suntem tratați, de multe ori, ca o colonie.