Ca să am un "de vorbă cu cititorii", trebuie să am la ce să fie de vorba asta. Scriu mult mai multe chestii decât credeţi, am o mulţime de ştiri cu acţiuni, declaraţii, vernisaje, evenimente culturale, sociale, ştiri de la putere, de la opoziţie,  de la nimeni dpdv politic, chiar de la Guvern şi inclusiv de la Preşedinţie, dar pe astea nu le semnez, că e muncă de seria, ca atunci când filetezi şuruburi.  Semnez doar ce e mai consistent şi mai muncit, jurnalistic vorbind. Nu cred că am putea avea o discuţie şi comentarii pe faptul că în locul X se vernisează o expoziţie de cărbuni pe piatră sau invers pentru că, sincer, nici eu nu sunt fiert după chestii din astea, ba chiar mărturisesc că mă interesează personal aşa ceva la o scală de la minus un milion la minus 100 de mii şi pot crede ca şi voi la fel. Sau că Daea a spus că suntem OK că nu e aşa secetă, apoi că nu suntem OK că vai ce secetă şi ce rău, apoi că dimpotrivă, suntem OK, deşi e secetă rău iar acum suntem şi mai OK, deşi nu mai e secetă. Ce să zic despre el? Că la ieşirile Guvernului el vorbeşte cu Ciucă nu cu publicul şi îşi aruncă mingi unul celullalt? Ce să mai comentezi aici? Prefer să ne certăm sau pune de acord pe munca mea, pe ideile mele, pe probleme care ne interesează mai mult decât vorbăria asta politică.
Deci, da, "Pe când o nouă rubrică De vorbă cu cititorii?"

Cu seceta, prima parte

La începutul lui iulie se anunţa deja caniculă, unul care anunţa asta fiind eu, via meteorologii sibieni. La "Vine ploaia, bine vă pare. şi dispare puţin şi din caniculă" apărută oho, pe 3 iulie, sunt luat la 11 metri de un nesemnat nimeni: "Continuă să debuteze? Ce exprimare e asta? Ori faci mişto cum ţi-e obiceiul". Dragă bă, nene, tanti, colega, doamnă, ţin să mărturisesc că exprimarea mea e cât se poate de OK, iar dacă vrei limbaj sec, îţi trimit eu nişte linkuri la comunicate oficiale, de la local la prezidenţial sau chiar european.

Cel care s-a semnat foarte deştept "Caterinca Valente", (în niciun caz om din generaţia mea) spune că am fost "cam glumeţ în cazul de faţă!" şi că "Ori, se ştie, un comentator al vremii trebuie să fie de o seriozitate fier-beton!!", Da domnule, ca Ţicu de la TV, dacă-l mai ştie cineva sau ca prezentatoarea care semăna uluitor cu Elena Ceauşescu, de se iscase chiar vorba că erau surori. Asta pe vremea când despre meteo vorbeau meteorologi adevăraţi, nu fete care îţi/îşi arată picioarele. Ca adaos umoristic, domnul "Mentat" face o asociere dintre "vechiul cântec italian de prin anii 50 "Funiculi, funicula" "adaptat schimbărilor climatice: Caniculi, canicula!!". Domnul meu, fac precizarea că acea tarantelă napolitană este de la finele secolului al XIX-lea, nu din anii '50 ai "secolului trecut" (urăsc expresia asta care-mi aminteşte în ce lume anormală trăiesc) şi este de fapt un cântec lansat cu ocazia inaugurării unei linii de funicular care ducea pe Vezuviu. Nici nu mai ştiu cine îl cânta în anii 50, poate Mario Lanza. Eu îl ştiam cu ai noştri: Ludovic Spiess sau Nicolae Herlea.

Cu seceta, a doua parte…

"Seceta şi ploaia, rugăciunile şi irigaţiile", este un editorial tot din perioada secetoasă, bogat în comentarii, unul amplu pe care nu-l mai reproduc aici, şi mai multe în care lumea se ceartă una cu cealaltă, adică cu un anume Mike, deşi, sincer par a fi toţi de aceeaşi parte a baricadei dar se pierd în detalii.

"Sibian" ne spune că "Doar presa atee, de scandal, controlată de nemernicii care ne conduc şi ţara, poate să batjocorească credinţa neamului românesc. În presa conservatoare, nu veţi întâlni batjocura la adresa românilor, a tradiţiei şi credinţei lor.
Gunoaiele din presa vândută, pentru asta sunt plătite: să batjocorească tot ce ţine de români şi România. Nu ne uităm în gura lor."
Bun, cam vehement, dar are dreptate. Presa asta "mare" este setată să se ia de credinţa românului, cum o fi ea, mai mare, mai mică, mai ca la Carte, mai pe lângă ea. De aia a apărut şi editorialul acesta. De la o ştire pe ton din ăsta piţiponco-miştocăresc că uite bă, ăia ies cu popa în loc să iese cu irigaţiile, ca la Germania. Paradoxal, când a ieşit Papa de la Roma şi a făcut acelaşi lucru, adică s-a rugat pentru ploaie, ştirea era pe tonul "uai ce fain, ce cool e Papa". Adică morala e că ortodoxul e prost că se roagă să vină ploaia, spre deosebire de catolic care e deştept pentru că se roagă să vină ploaia.
  
Tot domnul "Sibian" mai spune că "CNA-ul este înfiinţat să pună pumnul în gura oricui spune adevarul. Doar dezinformarea şi batjocura la adresa românilor sunt acceptabile în instrucţiunile CNA. CNA-ul şi presa vândută sunt cei mai mari duşmani ai neamului românesc, alături de clasa politică, desigur". Să nu exagerăm, totuşi. CNA-ul face uneori treabă bunicică spre bună. Ce nu înţeleg acolo este ce caută, în loc de specialişti în presă, reprezentanţi ai partidelor. Oricum au şi umor. Auzi: "Spoturile privind vaccinarea nu sunt campanii de promovare ale unor produse, ci prin mesajele spoturilor se promovează o acţiune de sănătate publică". Aha. Îmi amintesc şi o decizie a celor de la CNCD care spunea că certificatul verde nu discriminează pentru că şi pentru că, deşi discrimina la greu.
"Mentat" îmi spune că "Satul Cudalbi (din editorial) apare şi în romanul "Velerim şi veler Doamne" de Victor Ion Popa. Ei, pot spune şi eu acum cum spuneau Caţavencii /ziarul nu personajul) pe vremuri, că cititorii noştri sunt mai inteligenţi (sau mai deştepţi?) decât ai lor. (nu nu ai caţavencilor, ci ai "lor" ceilalţi. Nu am citit "Velerim şi veler Doamne", my bad, aşa cum nu am citit nici "Cel mai iubit dintre pământeni". Dar apar destule sate reale în literatură. Uite, la "Ultima noapte de dragoste…" de Camil Petrescu, bătălia aceea care a făcut praf tot, a avut loc la Săsăuş, pe Hârtibaci. La fel, romanele "Sabina" şi "ASTRA" de Paul Goma se petrec în Sibiul proaspăt comunist de la finele anilor 40. Şi de mai căutăm, mai găsim.

Spuneam că s-a lăsat cu ceartă. Totul a pornit când "Mike" a comentat asta: "DUMNEZEU NE-A creat şi ne-a binecuvântat cu sănătate – dar dacă Dumnezeu îşi face datoria în fiecare zi faţă de noi – asta nu înseamnă că noi nu trebuie sa facem -NIMIC- ci doar să aşteptăm să ne vină para mălăiaţă în gura NĂTĂFLEŢILOR– Omul tre' să sape, să semene, să cultive ca sa aive (aibă, n. red.) ce mânca. Oameni, să nu vă aşteptaţi ca DUMNEZEU să vă ude straturile – Omul trebuie să profite de darurile Lui DUMNEZEU — Credinţa e bună şi de folos (aici intervin relaţiile noastre cu DUMNEZEU şi oameni după voia LUI ) dar noi oamenii trebuie să ne facem treaba noastră. Curios, vorbim de Galaţi unde Dunărea şi Prutul abundă în ape, dar noi aşteptăm ca DUMNEZEU să facă conducte pentru irigaţii. Shame on you people !!! Domnule Chisăliţă, articolul e cam partinic. A te ruga şi a nu face nimic -egal ZERO".

Mike, parţial ai dreptate. Dumnezeu dă, dar nu trebuie să stai degeaba aşteptând. Nu înţeleg cum am fost "partinic", că nu am susţinut niciun partid în ce am scris, doar i-am apărat pe oamenii aceia de ironiile îmbuibaţilor din media şi îmbuibaţilor care au râs la ştirea aceea. Nu ştiu dacă e locul să discutăm aici probleme de credinţă şi manifestarea ei, că va fi ceva foarte lung. Ca să judeci, trebuie să ai toate elementele, ca să nu judeci greşit. Uite satul ăla, m-am uitat pe hartă, e în mijlocul câmpiei, departe şi de Dunăre, şi de Prut şi e o zonă săracă. Oricum, te asigur că nu am făcut apologia rugăciunii fără fapte, ca să mă exprim aşa. Plus că uite, de o vreme a tot plouat. Şi am o mulţime de cronici în care rugăciunile la vreme de secetă mare au adus ploaie, asta în ciuda oricăror dubii de-ale habotnicilor sectei lui ştiinţă.
No, părerea lui Mike a creat busculadă şi scandal. Se mai întâmplă, nu intervin, omul e liber să se exprime, atunci îl cunoşti mai bine.

Cu credit sau fără credit, lumea a înţeles cum vine chestia

La articolul despre dependenţa de credite, ("Te îndemn să-ţi faci credit ca să-ţi cresc dobânda şi să nu mai scapi de el") majoritatea cititorilor au prins ideea: faci credit ca să rămâi dator multă vreme. Sau faci credit ca să te crezi momentan boier, apoi să tot plăteşti la boieria aia.
Comentariu: "Cred ca burghezii care locuiesc la Dedeman, Magnolia, Pictor Brana, au credite pe cel putin 20 de ani. Vorba aceea: daca n-ai datorii, nu simţi că trăieşti". Nu stiu asta, dar să vezi ce maşini "e o necesitate" au… Or fi tot pe credit?

"Sibian" revine aici cu o analiză cu care nu pot să nu fiu de acord. "Vedeţi cum se leagă toate? De aceea au distrus învăţământul, pentru ca noile generaţii să fie cât mai credule şi crescute cu nasul în televizor (acum pe telefon). De aceea au încurajat conflictul între generaţii şi au luat treptat profesorilor şi părinţilor orice mijloc de educaţie şi control asupra copiilor. Copiii noilor generaţii au crescut şi fără cunoştinţele necesare şi fără educaţia necesară. Au crescut răsfăţaţi, crezând că sunt buricul pământului şi că li se cuvine totul, au dispreţuit respectul, modestia şi bunul simţ. Au ajuns să trăiască din reclame, din credite în credite, în fiţe şi figuri. Pentru a subjuga un neam, o ţară, este suficient să formezi şi să controlezi mentalităţile generaţiilor care vin. Acestea se rup de învăţăturile de mii de ani, din tată în fiu şi se aventurează în escapade financiare şi nu numai. Dezastrul este iminent. Iar cu criza care vine, va fi de-a dreptul tragic".
Da, corect. Avem un învăţământ penibil, încurajat să devină şi mai penibil, cu cadre didactice care, majoritatea, se dau afectate şi reacţionează într-un fel doar când e vorba de bani. Mediocrii din şcoala de era pe când făceam eu şcoală sunt parfum, chiar şi când e vorba de o dictare sau scris o cerere cu "Subsemnatul", spre deosebire de mulţi fâlfâitori de diplome de licenţă sau master de acum. Noi ne cultivam pentru că vedeam că ăştia, comuniştii, ne vor proşti şi doream să fim deştepţi. Acum dorinţa asta a dispărut, chiar dacă noii comunişti ne vor tot proşti. Ba chiar unora le place aşa.  
Ike însă contracarează, că "toată lumea care ia credit ştie dacă dobânda e variabilă sau fixă. Cum insistăm să nu fim infantilizaţi în alte cazuri, nu infantilizaţi pe cei care iau credit, sunt adulţi in cunoştinţă de cauză". Bine, care vor plăti tot în cunoştinţă de cauză. Eu tot rămân la ideea ca unii ori vor să fie mai jupâni decât îşi pot permite, ori vor să scape de acasă.  
Să revenim la dispută: Ike e întrebat ce părere are are "despre unii care iau credit ca să-şi cumpere un telefon bengos? Sau faptul că firma de telefonie îţi oferă un telefon cu 2 euro dacă faci abonament de 12 euro/lună timp de 3 ani? Asta nu e tot un fel de creditare? Nu sunt de-a dreptul infantili crezând că cineva vrea să le ofere ce e mai bun?"
Ike răspunde: "…legat de cei care îşi iau telefoane cu nu ştiu ce oferte, acele oferte sunt ca să-şi permită telefoanele alea, nimeni nu îşi face iluzii că e operă caritabilă, e doar un mijloc de a împăca capra cu varza. Nu ştiu de ce vedeţi probleme în toate fleacurile".
Păi, Ike my man, nu e o "problemă". E mai degrabă o şmecherie de marketing. Tu alegi moca pentru că oricum ei îşi scot pârleala de pe abonamentul acela pe termen fix. Uite, de aia am cartelă şi am renunţat la abonament. Pot să mă mut la cine am chef, oricând am chef. …Apoi s-a certat lumea cu Ike, deşi, ca de obicei, dacă analizezi, fiecare are dreptatea lui. Dar întreb şi eu: ce rost e să ai nevoie să-ţi permiţi telefoane de fiţă dacă tu eşti un amărât?

"Bună paralela cu filmele americane şi "schimbările climatice", îmi spune Andrei. Mersi. Trăim într-o lume inspiraţională. Dacă ştii cum s-o iei. Putea să fie mai puţin inspiraţională dar să trăim normal în ea.
Un anonim îmi spune că "În altă ordine de idei… Nu-i rea salata de pe feisbuc, dar parcă legumele ar fi trebuit tăiate mai fin. E doar o părere". Păi dacă ai legumele, mai taie-le şi tu. Să le taie fiecare, după preferinţă şi gust. Noi facem aici cultură pentru mase, iar masele sunt şi ele mai finuţe sau mai din topor. Şi e bine aşa. Pentru fineţuri, încercaţi Dilema veche sau revista numită 22. Numai că acolo sunt mai mult fineţuri pro-sistem.
La alt editorial, "Te-am învăţat să consumi ca 
să-ţi spunem că nu e bine să consumi", în care v-am arătat cum multă lume bună şi mai ales occidentală a fost prostită. La asta ne mai adăugăm noi cei de după 1990, fraieriţi  de şmecherii din capitalismul "civilizat": Aici nu am prea avut comentarii, pentru că situaţia descrisă era şi tristă. Şi ticăloasă, şi actuală. Ce să mai comentezi la ea?
Spre bucuria mea, apare (sper că e el, nu o "sechelă") prietenul "Redactore", care îmi spune aşa: "Bine scris, redactore! (evident că "redactore", nu? n.n.) Am ajuns să trăim în societatea de consum. Înainte o maşină de spălat şi un aragaz se numeau bunuri de folosinţă îndelungată… Acum trebuie să le schimbi la 5 ani.. Pe măsură ce trece vremea mă conving tot mai mult că nici capitalismul, asta de-l trăim acum, nu este cea mai buna lume posibilă". Nu este. Ba am impresia că mai nou se comportă exact cum ne spuneau tovarăşii. Şi că mai rău, capitalismul devine un comunism corporatist unde totul e permis, mai puţin normalul. Da, înainte, calitatea şi durabilitatea unui lucru cumpărat dădea reputaţie firmei. Adică "te ţinea". Acum degeaba ai tot felul de sofisticării, de uai-fi, de smart-uri, de plasme nuştiucât K, dacă, o dată, te ţin cât (sau ceva mai mult) garanţia pentru 
că sunt făcute INTENŢIONAT să NU dureze, a doua, nu pot fi reparate uşor  pentru că totul e capsulat, şi a treia, imediat apare un produs updatat faţă de cel luat de tine care te convinge să-l iei, deşi ăla "vechI" încă îşi face treaba. Adică un fel de dependenţă, ca fumatul sau "darul" beţiei.  

"The love of money and power was and is the root of all evil" Acesta e alt comentariu. Pentru ne-cunoscătorii de engleză, zice că "Dragostea de bani şi de putere a fost şi este rădăcina tuturor relelor". Am căutat să văd de unde e. Este o parafrază după un citat din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Timotei unde spune "Că iubirea de arginţi este rădăcina tuturor relelor şi cei ce au poftit-o cu înfocare au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns cu multe dureri".
Alt comentariu tot nesemnat din păcate (semnaţi-le, mă fraţilor, măcar cu un pseudonim, acolo, pe bune, ce, vi-e frică?) spune că "…însă cei care ne conduc acum sunt mai răi decât comuniştii. Şi nici nu avem cum lupta împotriva lor. Ne-au covârşit. Măcar pe vremea comuniştilor exista Europa Liberă şi speranţa că va pleca Ceauşescu la cele veşnice şi o s-o ducem bine. Acum nici speranţa nu ne-a mai rămas". Cam trist. Iar speranţă există tot timpul.
Europa Liberă a avut bunele (şi relele) ei, dar libertatea nu ţi-o dă un post de radio sau speranţa că într-o zi "vin americanii" sau alţi "eliberatori". Libertatea e în tine. Deţinuţii politici erau mai liberi în celulele lor decât proletarii din afară, pentru că erau liberi exact în interiorul lor. Şi libertatea asta o ai până o dai. Că doar aşa o pierzi, când o oferi singur şi alegi să fii de-al lor.
Un anume "Împuşcatu'" pune şi el punctul pe "i": "Aţi vrut piaţă liberă, asta aţi primit, fiilor. Urmează consumerismul "verde": scapi de tot şi-ţi iei casă verde, centrală de încălzire verde, maşină verde, stomac verde (de foame). Nu vă daţi seama că Europa Libera există şi astăzi şi e de neascultat (…) Ironia sorţii e că socialismul ar coexista mult mai natural cu democraţia, în timp ce capitalismul poate funcţiona numai într-o societate comunistă (vezi cazul Chinei). Nu s-a prins nimeni de asta de la Orwell incoace".
Să o luăm pe rând: am vrut piaţă liberă şi asta am primit. Dar asta nu e piaţă liberă, ci prosteală pe banii noştri. Cu consumersimul zis "verde" deja sunt lămurit, e o altă prosteală profitabilă pentru tot ăia, de unde reiese că toate thunberg-ismele strigate şi mediatizate suspect de mult şi des erau de fapt nu de grija planetei cât de a anunţa Era eco-vietzi aia. Şi noi care credeam că Orwell se referea la Blocul Estic şi sovietici… Plus alţi autori care au scos capodopere SF pe tema asta, a viitoarei Societăţi  alienate, iar acum ne dăm seama că nu mai e nimic science-fiction, ci ditamai dictatura realităţii "noi". Gata. Va urma. (va urma)