Articol
Ajuns la a XXIX-a ediţie, Colocviul Internaţional ,,Emil Cioran" s-a bucurat, asemenea celorlalte, de susţinerea Primăriei comunei Răşinari, căreia i s-au alăturat Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, Liga Culturală Sibiu, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Asociaţia pentru Promovarea Artei Spectacolului FRINGE. O participare generoasă şi diversă, prin urmare, astfel încât s-au asigurat condiţii excelente pentru desfăşurarea uneia dintre cele mai interesante şi valoroase ediţii ale manifestării care aşază Răşinariul pe harta culturală a lumii. Oricât de sintetică, o trecere în revistă a acestei ediţii a reliefat creşterea preocupărilor pentru cercetarea vieţii şi operei scriitorului filozof Emil Cioran, cel plecat din vatra Mărginimii Sibiului.
Scenariul manifestării a debutat cu slujba religioasă desfăşurată la Biserica ,,Sfânta Treime" din Răşinari, pentru ca deschiderea lucrărilor în sala ,,Emil Cioran" a Primăriei să revină edilului, ing. dr. Bogdan Bucur, alături de care s-au aflat reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Prefecturii şi Primăriei Sibiu. Un surprinzător şi emoţionant moment a fost acela al prezentării de către criticul de artă Olimpia Todoran a unui bust ce-l reprezintă pe Emil Cioran. Surpriza a fost să aflăm că sculptura aceasta, aparţinând maestrului sibian Radu Aftenie, este donată de artist Primăriei Răşinari.
Sub coordonarea d.nei conf. univ. dr. Anca Sîrghie şi a preşedintelui Filialei Sibiu a USR, prof. dr. Ioan Radu Văcărescu s-a desfăşurat prima zi a sesiunii de comunicări, cuprinzând numeroase cercetări ştiinţifice, care izbutesc să atingă aspecte deosebite privind viaţa şi opera marelui răşinărean. Aceasta se produce de la început, când Ioan Radu Văcărescu îl prezintă pe ,,Emil Cioran, erou de roman", aşa cum apare ca personaj într-o frescă epică a Sibiului din 1935, realizată de Ionel Neamtzu, intitulată “Oraşul nordic”. Conexiuni inedite se fac prin comunicarea ,,Emil Cioran şi Joseph de Maistre – reflecţii despre modernitate", susţinută de conf. univ. dr. Eugenia Bogatu de la Universitatea de Stat din Rep. Moldova şi conf. univ. dr. Adrian Niţă de la Institutul ,,C. Rădulescu Motru" din Bucureşti. Despre ,,Omul fără destin" vorbeşte apoi d.na prof. univ. dr. Ana Selejan, explorând numeroasele interpretări ale unui mod de viaţă cu totul special. Venind din Răşinariul Sibiului, pr. Nicolae Streza propune dimensiuni care îl definesc pe ,,Emil Cioran între politică şi credinţă ortodoxă". O incitantă cercetare oferă drd. Vlad Bilevsky de la Serviciul Manuscrise al Bibliotecii Academiei din Bucureşti, în studiul ,,Trădători şi renegaţi. Nichifor Crainic despre Emil Cioran în 1962", pentru ca apoi dr. Claudiu Baciu, de la Inst. ,,C. Rădulescu Motru", Bucureşti, să comunice ,,Despre sentimentul paraguayan al fiinţei", prin iniţierea unui ,,posibil dialog cu Emil Cioran".
Într-un moment festiv, d.na conf. dr. Anca Sîrghie, ca preşedinte al Juriului, a înmânat d.lui Constantin Zaharia Premiul Colocviului ,,Emil Cioran", pentru activitatea sa de critic literar şi de editare a unor opere ale gânditorului sărbătorit. Venind de la Paris, acesta a susţinut apoi tema ,,Două surse bibliografice ale ideii de neant." O aprofundare a personalităţii filozofului de la Paris este prezentată de dr. Marius Dobre, de la Inst. ,,C. Rădulescu Motru", Bucureşti, sub titlul ,,Cioran. Consecvenţe şi inconsecvenţe între viaţă şi operă". Prima zi a colocviului se încheie cu spectacolul de teatru ,,Exerciţii de admiraţie Emil Cioran", prezentat de Compania de teatrul ,,Become", la casa şi şcoala din Răşinari, în locurile care poartă amintirea copilăriei filozofului. Prima zi s-a încheiat cu o plimbare prin Răşinari, pe Coasta Boacii, loc consacrat în lume de celebrul răşinărean.
Sâmbătă, 6 mai, sesiunea de comunicări debutează cu intervenţia ,,Emil Cioran şi ştefan Baciu" a prof. univ. dr. Marin Diaconu din Bucureşti, care aduce inedite informaţii despre Emil Cioran, ca profesor la Braşov. Cu interes este primită şi prezentarea de către prof. dr. Ada Stuparu din Craiova a ,,Caietelor Cioran" – 2021 şi 2022, consemnând lucrările prezentate în ediţiile din acei ani ale Colocviului ,,Emil Cioran". Un intermezzo editorial special s-a constituit din prezentarea expoziţiei de carte a Editurii EIKON, de către dl. Valentin Ajder, care specifică preocupările pentru promovarea literaturii exilului. În continuarea sesiunii de cercetări, prof. dr. Christian Crăciun din Ploieşti a susţinut comunicarea ,,Cioran şi frenezia negaţiei" , definind existenţialismul românesc ca fenomen cultural.
Primit cu mare interes este şi momentul lansărilor de carte. Astfel, Anca Sîrghie şi Ioan Radu Văcărescu prezintă ,,Torcătoarele şi Dumnezeu cel Bun" , piesă în 9 tablouri de Cornel Teulea, autorul realizând şi o secvenţă de lectură dramatizată a textului, împreună cu editorul Valentin Ajder. Sunt în atenţie şi alte apariţii editoriale: Anca Sîrghie prezintă ,,Fratele fiului risipitor", ediţie îngrijită de Anca Sîrghie şi Marin Diaconu, Ioan Radu Văcărescu – ,,Dialog epistolar cu Nae Antonescu" de Anca Sîrghie, iar Vlad Bilevsky, ,,Corespondenţa lui Constantin Noica cu Paul Anghel".
Orizontul de receptare a operei lui Cioran se lărgeşte prin intervenţia lui Aurélien Demars care a contactat din Franţa colocviul răşinărean prin zoom, vorbind despre ,,Lʾesthetique du frisson selon Cioran". Diversitatea interpretărilor este asigurată şi prin prezenarea d.nei Claudia Voiculescu, poetă din Bucureşti, ,,Cioran – cel care vedea realitatea nevăzută", o invitaţie la meditaţie asupra relaţiei filozofului cu divinitatea. Un punct de vedere sensibil îl aduce prof. univ dr. Elena Dragoş în comunicarea sa, ,,Reabilitarea sentimentală a lui Emil Cioran". O sondare de adâncime propune şi d.na Anca Sîrghie în studiul ,,Emil Cioran de la exilul politic la exilul interior", pentru ca Iulian Cătălui, scriitor din Braşov, să propună o descifrare a ,,Sensului tragic al istoriei în opera lui Cioran". Cu bucurie a fost primită şi intervenţia lui Alex Cetăţeanu din Montreal, Canada, prin zoom, probând o extindere a contactelor colocviului din Răşinari peste ocean, de unde evenimentul a fost receptat cu interes de mai mulţi intelectuali români, precum prof. Sebastian Doreanu şi ing. dr Răzvan Sîrghie din Colorado, Horia Ion Groza şi dr. Oana Leonte din California etc..
Interpretări de mare interes aduce şi dl. prof. univ. dr. Ion Dur, vorbind despre ,,Emil Cioran şi Constantin Noica în dialog epistolar". Este prezentată apoi cercetarea d.lui prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, ,,Cioran, imagologul", proiectând un personaj angajat polemic în relaţie cu propriul trecut. Interesante comentarii sunt susţinute în dezbaterile care s-au desfăşurat pe marginea comunicărilor susţinute la Colocviu de către Claudiu Baciu, Ion Dur şi pr. N. Streza.
În încheierea lucrărilor colocviului, dl. Ion Dur apreciază calitatea deosebită a comunicărilor, care se vor constitui în exegeze valoroase asupra operei lui Emil Cioran. În mod binemeritat, se adresează mulţumiri organizatorilor, coordonatoarei colocviului, d.na conf. univ. dr. Anca Sîrghie, primarului comunei Răşinari, ing. dr. Bogdan Bucur, şi tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a acestei manifestări de mare valoare culturală, care în acest an a fost mai viu, mai dinamic şi variat tematic decât în anii precedenţi. Comunicanţii la Colocviu şi-au anunţat interesul pentru ediţia a XXX-a jubiliară de anul viitor.
Sub titlul ,,Cu gândul la Emil Cioran", participanţii s-au bucurat în a treia zi a colocviului de o minunată excursie prin satele Mărginimii Sibiului. Un interesant popas a fost făcut la Sibiel, unde oaspeţii au admirat icoanele pe sticlă din Muzeul “Zosim Oancea”, bucurându-se de străzile cu troiţe la răspântii şi de aspectul îngrijit al caselor, dovedind hărnicia gospodarilor. Ajunşi la Sălişte, unde familia scriitoarei Adi Travadi i-a invitat la o cacao cu biscuiţi, musafirii sosiţi din diferite oraşe ale ţării au primit cadou câteva dintre cărţile autoarei. De la Aleea Academicienilor din centrul oraşului Sălişte, autocarul i-a condus pe excursionişti în Brata la casa lui D.D.Roşca. Apoi au ajuns şi la Cimitirul unde se află mormântul celebrului profesor de filosofie. Se prelungea astfel, în mod simbolic, elogiul pe care cioranologii sosiţi din întreaga ţară îl aduc personalităţilor strălucite pe care Mărginimea Sibiului le-a dat culturii române.
Întors la Paris, cioranologul şi eseistul Constantin Zaharia a trimis un mesaj de mulţumire
:” Ne-am simţit foarte bine la Răşinari, iar eu personal am fost onorat să particip la colocviu şi să primesc premiul pe care mi l-aţi acordat. Mulţumesc din suflet pentru această onoare şi, în acelaşi timp, plăcere. Am petrecut momente memorabile în aceste zile.”
Ada Stuparu, Craiova, 11 mai 2023.