Articol
E o boală la administraţiile acestea şi publice, şi locale, ca, vreme de decenii, să considere transformarea copacilor în măciuci o mare "toaletare". Nu, nu doar la Sibiu, ci peste tot. La fel cum peste tot e boala transformării spaţiilor verzi în betoane şi parcări, a parcurilor în nişte chestii mai mult pavaj decât iarbă şi copaci şi mai ales a defrişărilor urbane. Ştiu, probabil a fost un şoc să vezi copaci care se ambiţionează, în ciuda atmosferei ostile, să înflorească, fără a înţelege că "verde" la Sibiu nu e nici iarba, nici florile, nici arbustul sau tufişul, nici copacul de orice vârstă, ci pista de biciclete, autobuzele pe curent şi trotinetele-paraziţi ai trotuarelor.
Aşa că, preventiv, ca nu cumva verdele natural să atenteze la "verdele" asfaltat şi pe bani europeni, s-a purces la toaletare. Dar acum vorbim de toaletare. Sau nu vorbim de toaletare că orice carte de grădinărit te învaţă CLAR că NU aşa se face, ci altfel.
Aici avem un ceva puţin mai toaletare decât defrişarea. Nu că nu ar fi şi defrişare pe aici. Ştiu, e nevoie ca Sibiul să fie un oraş, sec, fără aer dar cu aere, cu un microclimat stupid care să fie iarna cald şi umed şi vara mai canicular ca în Sahara, cu antene emiţătoare pe blocuri, ca să putem da vina liniştiţi pe încălzirea globală. Sau poate e nevoie de parcare în loc de parc. Sau poate aleile nu sunt prea late cât să treacă două tancuri unul lângă altul. Sau iarba nu creşte uniform gratis aşa cum creşte gazonul pe bani. Sau copacii mai distorsioenază sunetele zdranga zdranga ori kick and bass-ul de la cine ştie ce Fest sponsorizat, care în zonele normale ale omenirii se ţine în afara oraşului, nu în mijlocul naturii şi în niciun caz în parcuri ca la Sibiu în special şi la Romania în general.
Sau poate mai trebuie să plece definitiv nişte păsări de aici, în locuri mult mai prietenoase, pentru că chimicalele care se dau "împotriva căpuşelor" afectează şi alte insecte care sunt hrană pentru acrle păsări. ŞI să rămânî ciorile să asculte amuzate hârâitul ăla din boxe care teoretic le-ar alunga.
Iar dacă va întreba cineva, pozele sunt făcute de un cititor care, venind "de dincolo", a vrut să vadă-revadă şi el frumosul şi faimosulparc de la Sibiu. Dar a dat peste altceva. Ce-i drept, putea să meargă să ia mici la preţ de mari, o cafea la preţ de pet cu cafea, o bere la preţ de trei beri, undeva în centru, să admire asfaltul, capacele de canal cu "Sibiu-Hermannstadt şi pavajul în colţuri amintire din 2007 ori să-şi facă selfi la Podul cu Lacăte. În definitiv ce să mai vezi în Sub Arini?