În această perioadă (13-30 mai) au loc evaluările pentru elevii de clasa a II-a, a IV-a și a VI- a. Chiar dacă rezultatele nu se trec în catalog, ci vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, fiind apoi folosite pentru întocmirea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor, evaluările pot reprezenta un stres pentru aceștia.

Am dialogat cu psihologul Diana Călinescu despre cum părinții trebuie să discute cu copiii, astfel încât să nu existe presiune și stres pentru ei. Pentru copiii mici, orice formă de evaluare poate fi percepută ca un moment de tensiune, mai ales dacă nu înțeleg pe deplin rostul acesteia.
„Din punct de vedere emoțional, pot apărea stări de anxietate, tensiune, teamă de a greși sau de a dezamăgi persoanele de referință din viața lor (în general părinții). La această vârstă, încrederea în sine este încă în formare, iar experiențele de acest fel pot influența modul în care copilul se va raporta la propriile reușite și eșecuri pe viitor”, ne explică Diana.

Cum le putem explica copiilor ce înseamnă o evaluare, fără să îi speriem sau să simtă presiune

Probabil, cel mai des părinții se întreabă „Cum le putem explica copiilor ce înseamnă o evaluare, fără să îi speriem sau să simtă presiune?”
Psihologul ne spune că este esențial să vorbim cu copiii pe înțelesul lor și să le transmitem că evaluarea este doar o ocazie de a verifica ce lucruri au învățat până acum, nu un verdict despre cât de buni sunt ei ca persoane. E important să punem accentul pe faptul că orice rezultat este valoros, pentru că arată cât au crescut până acum și ce mai pot învăța de acum înainte.
„În general, e recomandat ca adulții să evite presiunile legate de rezultate și să se concentreze pe încurajări sincere și susținerea procesului de învățare. De asemenea, înainte de evaluare e important să i se asigure copilului un somn odihnitor, mese echilibrate și activități relaxante care să contribuie la bunăstarea sa. În ziua testării, ajută ca părinții să transmită calm și încredere, evitând să transforme momentul într-un subiect tensionat”, transmite Diana.
Deși fiecare copil reacționează diferit, există câteva semnale care merită atenția adulților. Psihologul ne-a exemplificat câteva: probleme cu somnul, dureri de cap sau de burtă, iritabilitate crescută, retragerea în sine, evitarea discuțiilor despre evaluare, etc. În cazul în care părinții observă vreunul dintre aceste semne, este recomandat să-și abordeze copiii într-un mod calm și empatic, fără reproșuri, și să discute blând despre stările resimțite.
Atitudinea învățătorilor poate face o diferență considerabilă
Pe lângă părinți, învățătorii au un rol crucial în dezvoltarea celor mici: „Este recomandat ca evaluările să fie prezentate ca o activitate firească din parcursul școlar, folosind un ton cald, blând și acordând deosebită grijă emoțiilor resimțite de copii. Înainte de testare pot fi de ajutor încurajări, exerciții scurte de respirație sau mici jocuri de relaxare”.

Este sănătos să le spunem copiilor că „nu contează nota” sau e mai bine să subliniem ideea de progres și efort

Psihologul ne spune că cel mai sănătos mesaj este cel in care accentul se este pus pe proces, nu pe rezultat. Cel în care transmitem clar ideea că este important să învețe, să încerce, să greșească și să progreseze. Asta nu presupune să anulăm importanța notei, ci să explicăm că aceasta este doar un instrument, nu o etichetă. Și un instrument care măsoară exclusiv ce au învățat ei până acum, nu cât sunt de valoroși ca persoane.
„Aș zice că un obicei valoros este crearea unei rutine echilibrate, în care pe lângă învățare și recapitulare există și timp pentru joacă, odihnă și discuții deschise. Înșiși recapitulările se pot face prin activități sau exerciții distractive, astfel încât să nu se resimtă ca o presiune”, mai adaugă aceasta.

Cum ar trebui să reacționăm ca părinți sau profesori dacă rezultatele nu sunt cele așteptate

„Este important să apreciem și să lăudăm efortul depus, nu doar rezultatul, să evităm reproșurile și să transmitem copilului că orice dificultate poate fi depășită. În acest mod îi putem asigura un cadru sigur de dezvoltare, ajutându-l să capete încredere în propria capacitate de a crește și de a învăța din orice experiență”, încheie psihologul.
Testele sunt corectate în cadrul unității de învățământ, în cel mult 7 zile de la susținerea ultimei probe pentru clasa respectivă.
De asemenea, rezultatele obținute nu sunt afișate public, nu se comunică în mod deschis și nu se trec în catalog. Totuși, la cererea scrisă a elevului, punctajele pot fi echivalate în calificative sau note și pot fi consemnate în catalog.
Elevii de clasa a IV-a au început Evaluarea Naţională în 20 mai, cu testul la Limba română/ Limba română pentru minorităţile naţionale, în 21 au susținut testul la Matematică şi Ştiinţe ale Naturii, iar în 22 mai la Limba maternă. Cei de clasa a VI-a vor avea primul test în 27 mai, cel la Limba română, urmat în 28 mai de cel la Matematică şi Ştiinţe ale Naturii şi 29 mai de cel la Limba maternă. Pentru cei de clasa a II-a, evaluările s-au încheiat.