La Câmpia Turzii, cu doar ceva timp în urmă, prietenul meu Părintele Călin Pop mi-a strecurat o nouă carte a sa: În sângele meu e primăvară (Ed. Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2020, 103 pg.). Bucuros să redescopăr scriitura sa proaspătă, mi-am îngăduit să v-o aduc dinainte din nevoia aceasta, firească, de a redescoperi cu in tânăr poet de calibru o realitatea care pare că fuge mereu de noi: primăvara. Ancorat în cultura semnelor și metaforelor, Călin Pop reușește să reconstituie artefacte din bucuriile ce străbat sufletul precum sevele așteptarea fructelor, roadelor. Simplu, aproape tactil în verbe, Călin Pop scrie de manieră să te odihnească și asta umple de sens efortul lui de a liturghisi primăverii din suflet, din suflete…