1884 – 2024: 140 de ani de la fondarea „TRIBUNEI” (1) – Varietăţi

Sâmbătă, în 14/26 Aprilie 1884, apărea primul număr din cotidianul „TRIBUNA” – „în fiecare zi de lucru”, publicația fiind elaborată de Editura şi tipariul Institutului tipografic în Sibiiu, sub responsabilitatea lui Michail Gerula. Director şi redactor responsabil: Ioan Slavici. În cele 4 pagini ale cotidianului – din care prima conținea apelul „Cătră publicul român!” – erau structurate diverse rubrici; prezentăm rubrica „Varietăţi”, selecția evenimentelor zilei de 14/26 Aprilie 1884:

«(† Frideric Wachter) fostul comite al naţiunii săsesci şi comite suprem al comitatului Sibiiului a reposat astăzi aici. La edificiul universităţii săsesci e scoasă flamura neagră.

(Execuţiune cu moarte de om). „Pesti Napló” comunică după „M. Allam” scirea, că în comuna Kovarcz jandarmii au junghiat cu baioneta pe neguţătorul Neumann şi au împuşcat pe soţia acestuia, pentru-că ei se opuseseră faţă cu esecutarea de dare. – Au rămas cinci orfani, dintre care cel mai mic abia de două luni.

(Sciinţă în stil polonez). Un „savant” polonez, Stefan Buszynski, a publicat în curând o etnografie menită a lumina pe Europa asupra cifrei esacte a Slavilor. După savantul polonez popoarele de rassă slavă representă toate împreună o populaţie de 42 milioane, dintre care nu mai puţin decât 20 milioane Polonezi, ear cât pentru Ruşi, ei nu sunt Slavi, ci o amestecătură fino-tătară. Să te mai miri că Maghiarii au simpatii pentru Polonezi!

(Banchetul „Revistei lumei latine”). Joi, 5 Aprilie – zice „La Ville de Paris” – la „cabaret du Lion d’or” s’a dat un banchet de consiliul de administraţiune al „Revistei Lumei latine” câtorva oameni politici, publicişti şi poeţi din toate ţările iubite ale soarelui.

(Între viaţă şi moarte) – Una dintre damele ce petreceau în hotelul „Bellevue” dela Wiesen în Helveţia, o holandesă, d-na Van Bilen, ese dimpreună cu o societatea mai numeroasă la o escursiune în munţii dimpregiur.

Ca de obiceiu la asemenea escursiuni, sosind la munte, societatea se rispipesce, umblând unii într’o parte, alţii într’alta, unii căutând flori, alţii bucurându-se de vederile frumoase, fiesce-care după gustul seu. Seara, când se întoarce la hotel, societatea constată că d-na Van Bilen lipsesce. – Dl Chr. Palmy pleacă neîntârziat cu câţi-va flăcăi din sat să o caute şi după vre-o două ciasuri de căutare o găsesc deasupra unei prăpăstii, atârnată de un arbust.

O singură mişcare dac’ar fi făcut, ar fi trebuit să cadă în rîul din fundul prăpăstiei, dela o înălţime de 150 metri. Trecuseră opt oare de când lunecase de pe marginea prăpăstiei şi rămăsese, din norocire, atârnată astfel, şi numai graţie curagiului personal al d-lui Palmy, care s’a lăsat pe o funie până la dânsa, a putut fi scăpată, căci ea însăşi nu mai avea destulă putere spre a se lega de funia ce i-o întinseseră”». În lipsa unei monografii a salvamontiştilor (sibieni), se poate afirma că Chr. Palmy a fost precursorul acestora? M.P.B.