Ex-ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a ridicat un ansamblu memorial unic în România

În ziua sărbătoririi Sfântei Elena de Biserica Ortodoxă Română şi Biserica  Greco-Catolică, (împreună cu Sfântul Constantin) în comuna Poieni, din apropierea Clujului, a fost dezvelit "ANSAMBLUL MEMORIAL POIENI". Domnul Gavril Dejeu, ministru de Interne în perioada 1996-1999, a strâns în jurul domniei sale "doi meşteri mari, calfe şi zidari" (c.arh.Ilie Creţu; sculptor Adrian Popescu) şi un primar destoinic, în persoana domnului Gheorghe Boca, pentru a ctitori "în loc falnic, de pomenire" cinci "colonade" Nadri -Zenit, "indicând un Axis Mundi de cinstire a celor ce au luptat până la sacrificiul suprem, pentru pământul şi neamul strămoşesc, pentru păs­trarea limbii şi a credinţei în arieratul Crişului şi al  Apusenilor". De facto pentru întreaga suflare din regiune ( şi nu numai) acest monument "reîndreaptă lumina spre file de istorie tragice legate de comuna Poieni şi de satele Bologa, Cerbeşti, Hodişu, Lunca Vişagului, Morlaca, Tranişu şi Valea Drăganului". Locuitori aşezărilor menţionate au venit în număr mare, de la mic la mare, în straie naţionale, pentru a asista la dezvelirea acestui ansamblu sculptural unic "care prin sobrietatea conceptuală a reuşit să transpună, prin materialele folosite: bronz şi granit, imaginea eroilor-martiri ucişi de ocupaţia horthystă şi implicit imaginea evenimentelor din anii plumburii din timpul celor două războaie mondiale dar şi a opozanţei anticomuniste". Domnul Dejeu cel care "a germinat însemnele martirajului în templul timpului" a fost binecuvântat de toată suflarea. Sfinţirea monumentului şi parastasul eroilor: Gheorghe Tămaş, Gheorghe Dejeu şi Alexandru Dejeu, tată şi fiu, Carol Hodiş şi Blaga Benea, au fost săvârşite de protopopul Huedinului, Dan Ionuţ Lupuţan alături de preoţii din comună şi zona Huedinului în prezenţa urmaşilor, a locuitorilor din comună şi din satele învecinate. După ceremonia de dezvelire a monumentului (ridicat în zona centrală a satului, lângă Biserica Ortodoxă) familiile descendente eroilor, autorităţile publice locale, cadrele didactice ale şcolii gimnaziale, primarii din zonă şi invitaţii la eveniment au participat la Simpozionul: "Istoria comunei Poieni – istoria noastră". Referenţi au fost istoricii: Nicolae Şteiu, Cristian Filip, Cristian Dascălu, Horea Matiş şi Cornel Jurju. La final "Ansamblul artistic Muguri de Dor'' a susţinut un program artistic.  Marco Ştefan Pop, străstrănepot al martirului Carol Hodiş, a interpretat, la vioară, Balada lui George Enescu. În expozeul de la dezvelirea monumentului, criticul de artă preciza următoarele: "Domnul Dejeu şi-a imaginat forma ansamblului memorial din comuna natală inspirat fiind de grădina pătrăţoasă a casei sale de la Sibiu, "un pătrat" în care îi place să se refugieze, un loc unde a aprofundat "Mitul Peşterii lui Platon" şi filosofiile lansate de fondatorul Academiei din Atena, "un pătrat verde" în care a descoperit interesul pentru opera lui Goethe, cel care considera chimia ca fiind o ştiinţă de influenţă si de aplicare asupra vieţii umane. Tot în acest loc domnia sa a reflectat asupra unor personaje din Scriptură, amintindu-şi de orele de vioară de la conservator, de sunetele şi imaginile copilăriei sale, de locurile natale dar şi de părinţi. Ei bine în aria acestui cub şi-au găsit loc şi eroii locurilor natale, "oamenii Vitruvieni". Aceştia chiar dacă nu corespund  proporţiilor ideale din desenul lui Leonardo da Vinci ( şi el inspirat din scrierile vechiului arhitect roman Vitruvius) cu siguranţă corespund nobilelor idealuri şi renaşterii spirituale din arieratul Crişului şi din arieratul Apusenilor. Acum, ne aflăm aici în Poieni, în acest cub magic în care preoţii au ridicat ruga lor şi a noastră spre ceruri, spre slava eroilor comemoraţi, o rugă purtată de "norul alb şi cubic, cu miros de smirnă" descris de Petrache Lupu de la Maglavit , norul pe care l-a zărit pe Marele Creator/Dumnezeu. Fie ca el să reverse din belşug bogăţii asupra celor ce-L iubesc pe El, bun fiind şi bine făcând celor în ascultarea adevărului, celor pioşi şi în armonie cu pilda virtuţilor".