Zaharia Bârsan și Săliștea Sibiului

 

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Drumeț nestatornic, mânat de misia care și-o statuase, celebrul  artist, dramaturg, poet și nu în ultimul rând românul patriot care visa la unirea tututor concetățenilor în granițele unui stat unitar, ajunge și la Săliște, această „capitală” a Mărginimii Sibiului. Venea de la Sebeș, o așezare cu populație mixtă româno-germană,  unde cu sprijinul câtorva amatori  jucase, în spațiile  hotelului „Leul de aur”, sceneta în versuri „La Turnu Măgurele” de Vasile Alecsandri și comedia-vodevil „Cârlanii” de Costache  Negruzzi. Veniturile încasate în urma  reprezentației erau destinate fondului văduvelor și orfanilor de meseriași al reuniunii „Andreiana” (Telegraful român, anul 53, 1905, nr.32, p. 137; Gh.Fleșer-Ion Ranca, Prima organizație a meseriașilor și comercianților români din Sebeș: Reuniunea „Andreiană”, în: Apulum, XIV, 1976, p.473-481).

            După un drum lung, extenuant, în condițiile dificile ale unei  călătorii efectuate la începutul veacului trecut, ajunge la Săliște. Naratorul din el nu se dezminte: „Pe uliți era liniște. Câte o femeie intra pe câte o poartă cu donițele cu apă, legănându-se. Totul îți făcea o impresie curată și dinspre munți cobora parcă, pe valuri ușoare de vânt,  sănătatea. Să ne odihnim; asta era cea dintâi grijă. Dar ce odihnă! Prieteni, cunoscuți, foști colegi de școală, înștiințați de venirea noastră ne cerceta unul câte unul. Toți eram veseli și bucuroși de revedere ”.

În pofida stării evidente de oboseală,  Bârsan solicită celor prezenți sprijin și organizează în amănunțime cele necesare unei perfecte reușite a spectacolului programat. Toți cei de față probau  un interes deosebit pentru succesul acestuia.

După un somn bine venit  odihnitor, refăcut se îndreaptă spre sala de spectacole notând cu o firească satisfacție: „Când m-am dus după amiază la sală, toate lucrurile erau organizate, decorurile montate, în sfârșit nu ne rămânea decât să începem. Am făcut o repetiție scurtă și am plecat la plimbare. Toți eram veseli de dragostea ce ni se arăta. Ulițele parcă erau împodobite de flori, așa de frumoase erau grupurile de fete și femei îmbrăcate în haine de sărbătoare” (Vezi: Ziarul Științelor și Călătoriilor, București, anul XII, 1910, nr.709 din 8 decembrie, p. 4809-4811).

Cu gândul la spectacolul ce avea să se desfășoare se îndreptă spre camera unde era găzduit. În fața camerei, peste râu, se înălța sobru pavilionul localității, locul de întâlnire la joc a tinerelor perechi de fete și ficiori îmbrăcați în tradiționalul costum popular de zonă. A fost pur și simplu capacitat de  frumusețea dansului popular, de chiotele  feciorilor, nedezlipindu-se de fereastră decât târziu de tot. Odihna a fost amânată și cu o mulțumire sufletească generată de spectacolul oferit de viguroșii tineri, de buna dispoziție creată de către aceștia, se îndreaptă spre sala unde urma să aibă loc spectacolul propriu. Descrierea  imaginii care i se derula în fața ochilor este elocventă: „Vedeam însuflețirea tuturor, scena curată, un  public de sărbătoare, toate acestea  m-au dispus să fac multe comedii în piesa „Slugă la doi stăpâni” (piesa lui Carlo Goldoni care avea să fie jucată !), mă distram și eu.

După reprezentație, starea de bună dispoziție se continuă întreținută fiind de prezența câtorva sălișteni,  căci: „ așa sunt săliștenii, când te prind nu te mai lasă. Am găsit câteva suflete deschise și am stat cu ele până către ziuă…”  Întreaga atmosferă neviciată de vreo influență exterioară, însușirile alese ale locuitorilor sălișteni, frumusețea fizică, inteligența, hărnicia, conștiința de neam, încrederea nețărmurită în sine, bunătatea sufletească, ospitalitatea, determină pe actor în a-i  considera  drept  o elită a neamului românesc. Farmecul zonei, starea de bine, de liniște sufletească, indusă de tot ce-l înconjoară, determină hotărârea de a mai petrece timp de încă două zile în „acest colț de rai”.

La expirarea acestei perioade de respiro, Zaharia Bârsan continuă periplul său transilvan, punând în scenă alte și alte piese din repertoriul teatral românesc și străin, în „dulcele grai românesc”.

                                                                              Dr. Lucian GIURA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Surse imagini:

1) https://dspace.bcucluj.ro/handle123456789/68401;

2) https://ro.wikipedia.org./wiki/Constantin_Negruzzi;

3) https://www.vasilealecsandri.eu

 

 

05 februarie 2023 la 21:38

Leave a Reply

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 5 minute
Scopul scuză totdeauna mijloacele: de ce să nu te foloseşti de copii pentru a-ţi face campanie?
Este frecvent spus că, pentru a atinge scopul propus (de tine sau de către cei din spatele tău,...
Actualitate
5 min de citit
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 1 oră
O nouă ediţie Tezaur. Românii au împrumutat statul cu peste 13 miliarde de lei
Ministerul Finanțelor a lansat cea de a cincea ediție a Programului Tezaur pe anul 2025. Perioada de subscriere...
Actualitate
3 min de citit
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 1 oră
DGASPC Sibiu: centru de consiliere pentru agresorii victimelor violenţei domestice
"Centrul de Consiliere pentru Agresori din Sibiu, prin specialiștii săi, îți poate veni în ajutor", transmite Direcţia Generală...
Actualitate
2 min de citit
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 1 oră
O nouă acțiune împotriva căpușelor
Amânată din cauza ploilor, dezinsecția pentru combaterea căpușelor s-a reluat miercuri, transmite Primăria Municipiului Sibiu. Acţiunea anti-căpuşe va...
Actualitate
1 min de citit