Ziua Culturii Naţionale, celebrată la Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

# Publicul larg este aşteptat să participe la manifestările culturale programate în zilele de 15 şi 16 ianuarie 2023 #

  În acest an, Ziua Culturii Naționale va fi celebrată printr-o serie de manifestări culturale organizate de Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu și Biblioteca Universității „Lucian Blaga” Sibiu, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu și Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu. Programul se va desfășura în zilele de 15 și 16 ianuarie 2023 și va cuprinde acțiuni și evenimente la care este invitat publicul larg.

 Duminică, 15 ianuarie, cu prilejul sărbătoririi Zilei Culturii Naționale, Palatul ASTRA își va deschide porțile pentru vizitatori în intervalul orar 10:00-14:00. Astfel, cei interesați vor avea ocazia să viziteze spațiile care păstrează numeroase obiecte și documente de #patrimoniu, valoroase și reprezentative atât pentru memoria și istoria locală, cât și pentru cultura națională. Publicul va avea acces gratuit în sediul istoric al Bibliotecii #ASTRA Sibiu (Corp A), în Compartimentul Colecții Speciale, în Muzeul Asociațiunii și Sala Festivă.

  Această zi prilejuiește, de asemenea, o întâlnire a publicului tânăr creația literară a marilor poeți români, dar și cu muzica. În Foaierul Bibliotecii ASTRA Sibiu (Corp B), la ora 11:00, va avea loc un program artistic dedicat micilor beneficiari ai centrelor rezidențiale din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu care vor sosi la Biblioteca ASTRA. Programul este organizat în colaborare cu actrițele Ioana Blaga Frunzescu și Cristina Stoleriu de la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, actorul și muzicianul Lucian Dragotă și Tudor Mândrean, absolvent al Școlii de actorie „New Talent”. Aceștia vor interpreta fragmente din operele marilor #poețiromâni.

"Viaţa culturală sibiană în perioada interbelică"

 Tot în spațiul Foaierului, în data de 15 ianuarie, va fi deschisă expoziția documentară intitulată „Viață culturală sibiană în perioada interbelică”, realizată de dr. Bogdan Andriescu, custode al Compartimentului Colecții Speciale. Vernisajul expoziției va avea loc luni, 16 ianuarie a.c., la ora 12:00, în Foaierul Bibliotecii ASTRA. Cei interesați vor avea ocazia să descopere în materialele expuse mărturii ale vieții culturale din Sibiul anilor 1919-1939. Inițiativele și preocupările pentru organizarea și promovarea manifestărilor culturale de la acea vreme (reprezentații teatrale, concerte simfonice, spectacole folclorice, șezători culturale sau reuniuni literare) sunt reflectate prin intermediul documentelor expuse: afișe, programe, foi volante și publicații periodice care cuprind diferite informări, anunțuri și cronici ale evenimentelor din spațiul cultural sibian. Alături de această expoziție, vor fi aduse la lumină documente inedite aflate în patrimoniul bibliotecii publice sibiene: manuscrisul eminescian al poemului „Și dacă…” și piese iconografice reprezentându-l pe Mihai Eminescu.

"Care e locul literaturii române în plan mondial?"

 Programul dedicat sărbătoririi Zilei Culturii Naționale 2023 se va încheia cu o discuție despre literatura română văzută ca world literature, dezbaterte intitulată „Care e locul literaturii române în plan mondial?”. Evenimentul va avea loc luni, 16 ianuarie, de la ora 13:00, la sediul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” Sibiu (parter).
 Odată cu apariția în 2018 a volumului Romanian Literature as World Literature, editat de Mircea Martin, Christian Moraru și Andrei Terian la editura Bloomsbury din New York, studiile literare românești au început să se implice tot mai mult în dezbaterea deja prezentă pe scena academică internațională despre „planetaritatea” literaturii și posibilitățile de regândire a producției literare prin rețele transnaționale de influențe și interferențe. Pe urmele unor cercetătoare și cercetători ca Pascale Casanova (care a influențat enorm cercetarea literară recentă cu Republica mondială a literelor), David Damrosch (prin răspunsurile date în cărțile What is World Literature? și How to Read World Literature) sau Franco Moretti (pentru care a „citi lumea” e o operație de Distant Reading), mai multe studii contemporane din zona studiilor literare au încercat să imagineze și să analizeze rețele translocale, regionale sau globale de circulație și funcționare a operelor literare. Cele mai recente exemple sunt Creolizing the Modern: Transylvania across Empires de Anca Parvulescu și Manuela Boatcă (Cornell University Press, 2022) sau Translations and Semi-Peripheral Cultures: Worlding the Romanian Novel in the Modern World System editat de Alex Goldiș și Ștefan Baghiu (Peter Lang, 2022).

Câteva întrebări la care au încercat aceste studii să răspundă pot fi extrase chiar din explicațiile prezente în studii. În Romanian Literature as World Literature, Andrei Terian încearcă să explice cum a devenit „poet național” Mihai Eminescu, din moment ce universul lui poetic aduce împreună lumea (de la mitologie nordică la texte indiene, de la romantism german la folclor local). În cartea lor despre Creolizing the Modern, Anca Parvulescu și Manuela Boatcă scriu despre romanul lui Liviu Rebreanu, Ion (roman „național” prin excelență, descris și propus astfel încă de la publicarea din 1920), ca despre un loc al întâlnirilor imperiilor (Austro-Ungar, Țarist și Otoman) și ca despre un spațiu „creolizat” (interetnic, intersecțional etc.). A privi astăzi aceste documente fundamental naționale (în sensul că fac parte din canonul național) ca pe fapte „transnaționale” e privit deseori cu reticență. Dar critica literară din ultimul deceniu a arătat că exact această încercare de deschidere a discuției naționale către lume poate fi o formă de celebrare mai corectă a „specificului național”: descoperind similitudini, diferențe, sincronizări și propuneri originale, discuția despre literatura română ca world literature devine, inevitabil, o formă de promovare și de impunere a operelor literare românești pe o scenă mult mai mare, cea internațională. Mai mult, faptul că anumiți autori cu origini românești, de la Panait Istrati și Tristan Tzara, până la Norman Manea, Hertha Muller și Mircea Cărtărescu au devenit autori ai lumii în cel mai deplin sens al conceptului ne obligă să purtăm o discuție despre culturi naționale în fața literaturii transnaționale și a rețelelor globale de circulație.

Plecând de la aceste tipuri de înțelegere a literaturilor naționale în contexte regionale și globale, bibliotecile organizatoare îi invită pe cei interesați de viața culturală și academică la o discuție moderată de Smaranda Bălan cu Andrei Terian, Maria Chiorean, Snejana Ung, Ștefan Baghiu, Răzvan Pop, Mihai S. Rusu și Valer Simion Cosma despre felul în care literatura română a fost proiectată la nivel internațional, despre impactul social al literaturii în general și despre literatură ca reflectare a „lumii” dincolo de perspectivele stereotipe de prezentare a acesteia.
Accesul publicului la evenimentele anunțate în program este gratuit.
Începând din anul 2011, Ziua Culturii Naționale e sărbătorită în România și Republica Moldova la 15 ianuarie, dată care marchează ziua nașterii poetului Mihai Eminescu. În egală măsură, această zi specială reprezintă un prilej de reflecţie asupra tezaurului național de cunoaștere și o oportunitate de a aduce mai aproape de public valorile culturale, spirituale, artistice autentice.

sursa: Biblioteca Astra Sibiu (facebook)