Numărul locuințelor din Sibiu a crescut cu 17% în ultimii ani. Hipodrom, Vasile Aaron, Ștrand, cartiere cu temperaturi mai ridicate din cauza aglomerării

Suprafața Sibiului a crescut cu aproape o treime începând din anul 2007 și până acum, iar numărul locuințelor cu 17%, potrivit datelor cuprinse în Strategia de atenuare și adaptare la schimbările climatice.

Sibiul va avea o nouă Strategie și Plan de atenuare și adaptare la schimbările climatice până în anul 2030, un document amplu realizat în anul 2017 și actualizat acum.  Consilierii locali vor vota în ședința din luna noiembrie noua strategie, care a fost elaborată în funcție de ceea ce a prevăzut Comisia Europeană în Pactul verde european, care propune un pachet de măsuri mult mai ambiţios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 Comisia a propus, în septembrie 2020, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990.

Municipiul Sibiu și Judeţul Sibiu au semnat un parteneriat prin care, cu fonduri europene, au realizat actualizarea Strategiei privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu, dar si elaborarea unui plan de acţiune cu măsuri de atenuare şi adaptare la schimbările climatice pentru cele două municipalităţi.

În plus, Sibiul și județul au nevoie de aprobarea acestei strategii, document fără de care nu pot accesa fonduri europene.

Suprafețele ocupate au crescut în ultimii ani

„În Municipiul Sibiu, în anul 2021, existau 78.279 de locuințe înregistrate, cele mai multe fiind deservite de 353 km de rețea de alimentare cu apă potabilă, şi 401,9 km rețea de canalizare. Suprafața intravilanului a crescut cu peste 28 % în intervalul 2007-2020, de la 3.900 ha la 5.009 ha”, potrivit documentului.

Creşterea patrimoniului construit, peste 17.000 locuințe în intervalul 2007-2021, respectiv peste 17 %, a condus şi la extinderea şi intensificarea fenomenului de insulă de căldură urbană, ca urmare a creșterii suprafețelor ocupate cu construcții în detrimentul celor neocupate.

Arealele de tip hotspot, unde intensitatea valurilor de căldură este cea mai mare, sunt mai frecvente la nivelul cartierelor cu locuire colectivă, spre exemplu Hipodrom, Vasile Aaron, Ștrand etc., unde densitatea locuirii este foarte ridicată, iar blocurile construite au fost dotate cu puține spații verzi.

„O altă situație tipică de apariție a arealelor de tip hot-spot sunt suprafețe asfaltate/betonate foarte extinse, care nu au fost încă complet reconvertite funcțional”, mai prevede documentul.

Efectul de insulă de căldură urbană ar putea fi atenuat prin reglementări urbanistice care să stimuleze amenajarea de acoperișuri verzi/albe, sau pereți verzi, precum și utilizarea de culori sau materiale reflectorizante la reabilitarea termică a clădirilor.

Specialiștii care au realizat documentul au menționat că unele facilități comerciale și de servicii construite recent la periferia municipiului nu au fost prevăzute suficiente spații verzi sau cu spații care să permită infiltrarea apei pluviale.

„Impactul condițiilor de vreme severe asociate fenomenelor violente creşte considerabil asupra clădirilor în condițiile în care aproximativ jumătate dintre clădirile de locuit sunt vechi și au depășit durata de viață proiectată; sunt localizate cu precădere în zona centrală şi concentrează mai ales persoane vârstnice, cu venituri reduse, care nu își permit să contribuie financiar la consolidarea și reabilitarea imobilelor (excepție făcând clădirile care au fost deja reabilitate, mai ales în contextul proiectului Sibiu – Capitală Culturală 2007”, mai este menționat în document.

Sibienii, educați în privința mediului

„ La nivelul Municipiului Sibiu există un grad relativ ridicat de cunoaştere a noțiunilor de bază în ceea ce priveşte conceptul şi modul de manifestare al schimbărilor climatice asociate, precum şi o disponibilitate moderat spre ridicată de a acționa pentru atenuarea şi adaptarea la schimbări climatice”, prevede strategia.

În ciuda acestui fapt, peste 90 % dintre sibieni sunt de părere că o informare şi educare suplimentară este necesară în domeniul adaptării şi atenuării şi nu se simte pregătită sau nu ştie cum să acționeze în situații cu anumite fenomene meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice actuale.

„Există situații în care din cauza unei neinformări adecvate, încă mulți cetățeni nu au un comportament orientat către atenuarea și adaptarea la efectelor schimbărilor climatice: risipă de energie în perioadele cu vârf de cerere, nerespectarea informărilor şi atenţionărilor de tip coduri de culori pentru fenomenele meteorologice periculoase și punerea în pericol a propriei sănătăți, întreținerea necorespunzătoare a locuințelor și a împrejurimilor acestora, intervenția inadecvată în cazuri de situații de urgență etc.”, potrivit documentului care va fi votat în ședința Consiliului Local Sibiu din luna noiembrie.