Ediția cu numărul 11 a sesiunii de comunicări Marketingul și educația în muzee a reunit la Muzeul ASTRA nu mai puțin de 40 de specialiști în domeniul educației muzeale și marketingului cultural, veniți aici să reprezinte 20 de instituții culturale și universități din România. Și au și avut ce să dezbată! Tema din acest an a fost Utilizarea tehnologiei și creșterea gradului de interactivitate a proiectelor muzeale. Cum nimic nu se face doar din vorbe, toți cei care au susținut prezentări au urmărit să scoată în evidență direcții de studiu precum: creșterea accesului tuturor categoriilor de vârstă la valorile culturale; metode și tehnici de punere în valoare a patrimoniului; utilizarea tehnologiei pentru accesibilizarea patrimoniului; competențe cheie în educația muzeală; creșterea vizibilității proiectelor muzeale, utilizarea resurselor, parteneriate.

Toate aceste elemente au fost împărțite în 3 workshopuri la această conferință de prim plan național la nivel de marketing și educație în muzee. Într-un discurs susținut la deschiderea oficială a evenimentului, Ciprian Ștefan, managerul Muzeului ASTRA, a sintetizat situația în care se regăsesc instituțiile de cultură din România.

,,Noi trebuie să convingem factorii decizionali că muzeele, instituțiile de cultură din România, generează nu doar efecte sociale, culturale și educaționale, ci și efecte economice directe și indirecte. De abia atunci o să se poată observa importanța noastră în societate. Prin cultură societatea crește frumos și își asumă politica de dezvoltare, strategia de dezvoltare, dar fără o promovare, comunicare concretă a acestor elemente totul poate fi în zadar. Strategiile pot să zacă prin dosare! Se implementează foarte puțin. Noi, oamenii de și din cultură, trebuie să înțelegem că ai noștri colegi care se ocupă de marketing, când spun că trebuie să organizeze un eveniment dedicat publicului, este de datoria noastră, ca muzeografi, conservatori, restauratori să le oferim un sprijin, un conținut în așa fel încât acești profesioniști să <> produsul respectiv, fără a intra neapărat într-o aură prea comercială, dar să se apropie de ea pe termen scurt, ca să reliefeze efectele. În orice oraș din țara asta, orice familie care merge în vizită se uită pe hartă să vadă ce are de vizitat. Aici intervine iar zona de marketing și de educație, pentru că marketingul cultural este la același nivel cu educația pe care noi o facem în muzeu, din punctul meu de vedere. Muzeul ASTRA este o instituție foarte deschisă spre parteneriate și dezvoltare”, a declarat Ciprian Ștefan, managerul Muzeului ASTRA.

Gazdele de la Muzeul ASTRA au început prezentările cu tema Etno Tehno Parc – Platformă educațională

,,Învățarea se află în centrul tuturor activităților Muzeului ASTRA, încurajând publicul de toate vârstele să descopere, să extragă, să participe și să aplice cunoștințele tradiționale în viața modernă, de zi cu zi. Calitatea experiențelor de învățare se bazează pe patru piloni: Creează, Conectează, Comunică, Evaluează. Pentru a sprijini implementarea programului educațional, Muzeul ASTRA a dezvoltat o infrastructură educațională denumită Etno Tehno Parc. Platforma reunește mai multe construcții cu funcții și scopuri diferite și își propune să faciliteze procesul de învățare. Accesibilitatea, libertatea de exprimare, identitatea culturală, toleranța sunt elementele cheie ale educației eficiente prin platforma Etno Tehno Parc.”, a declarat Ioana DAN, șef serviciu marketing Muzeul ASTRA.

Încă o temă care a strâns atenția celor prezenți și a generat dezbateri, a fost cea pregătită de Mariana și Cătălin BALACI de la Universitatea de Vest Timișoara, respectiv Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, intitulată: Despre nevoile, așteptările și implicarea tinerilor în cunoașterea și promovarea patrimoniului cultural național

,,Tot mai mult, digitalizarea cuprinde sectoare diverse ale vieții noastre cotidiene și profesionale. Este un lucru normal care este menit să ușureze activitatea pe care o desfășurăm, dar și să comprime distanța fizică dintre noi, contribuind totodată și la creșterea mobilității, a interactivității, la costuri reduse, la cunoștințe mai accesibile, dar poate, cel mai important, la posibilitatea de a facilita învățarea experimentală și înlăturarea unor bariere de vârstă, rasă, etnie, poziție socială, cultură. În ultimii 7 ani, în cadrul Universității de Vest din Timișoara, au fost implementate cursuri transversale propuse de către cadre didactice titulare și asociate, către toți studenții UVT.”, a declarat Cătălin BALACI.

,,În cadrul cursului Patrimoniul cultural și dezvoltarea durabilă tinerii studenți au aprofundat elemente componente ale patrimoniului cultural, în special național, dar au și fost provocați să identifice astfel de exemple și apoi să propună o strategie de promovare a elementului de patrimoniu ales. În comunicarea de față ne propunem să prezentăm o analiză a acestor activități din perspectiva tinerilor ca și consumatori de cultură, dar și a așteptărilor și poate a minusurilor, pe care le-au identificat în cadrul activităților practice.”, a completat Mariana BALACI.

Printre prezentări și-a făcut loc și una realizată de către un cercetător independent. Este vorba despre Relevanța activităților educaționale muzeale în contextul fenomenului de extincție a experienței (extinction of experience)., semnată de Liviu Răzvan PRIPON,

,,Printre primii autori care fac referire la conceptul de extincție a experienței se numără James R. Miller. În articolul său din 2005 el trage un semnal de alarmă asupra gradului din ce în ce mai scăzut al conexiunii dintre oameni și natură, în special în zonele urbane. Se subliniază efectul acestui fenomen pentru conservarea naturii și în egală măsură pentru bunăstarea oamenilor. Până în 2016, când autori precum Masashi Soga și Kevin Gaston tratează acest subiect în cercetările lor, el rămâne puțin dezbătut. Chiar și cu aportul lor, extincția experienței nu capătă interesul cuvenit. Totuși, în prezent, o serie de cercetări actuale încep să se focalizeze în această direcție. În lucrarea de față ne propunem să argumentăm rolul activităților educaționale în muzeu și cum pot acestea influența reversia extincției experienței, contribuind la reconectarea oamenilor cu elemente naturale, dar și cu unele manifestări culturale. Activitățile educaționale în muzeu sunt uneori indispensabile, având în vedere că în lipsa lor mulți locuitori ai orașelor nu dispun de alte mijloace de interacțiune cu natura sau cu unele forme culturale.”, a spus cercetătorul independent Liviu Răzvan PRIPON în prezentarea susținută la Muzeul ASTRA.

”Soarele din farfurie” – o abordare creativ-ludică a patrimoniului etnografic.,a fost tema prezentată de Ovidiu Baron, directorul general adjunct al Muzeului ASTRA și Ancuța Ilie Ancuța Ilie, șef serviciu Expoziții-atelier. Mediere culturală.

,,Lucrarea noastră este axată pe expoziția ”Soarele din farfurie”, organizată în MCPT ASTRA anul acesta, în Gospodăria de olar din Horezu. Expoziția a fost realizată într-o perspectivă creativă, cu elemente ludice și cu câteva inserții de tehnologie care să accesibilizeze informația științifică, oferind noi chei de înțelegere a patrimoniului etnografic. Plecând de la un concept minimal, a fost efectuată o documentare de teren în zona Horezu, în care au fost realizate interviuri cu localnici pe coordonate multiple: meșteșugul olăritului, percepția evolutivă asupra acestuia în zonă – transmiterea de la o generație la alta, abordarea comercială sau ca hobby, alterarea metodelor de lucru sau păstrarea celor autentice, utilizarea resursei locale, rolul jucat de meșteșug asupra dezvoltării zonei, alte obiecte sau activități cu rol identitar, confluențe nord-sud, credințe și superstiții etc. Secvențe video relevante au fost integrate în documentare, ce permit vizitatorilor o vizită virtuală în zonă, descoperind elemente de locuire care îi ajută să înțeleagă demersul expozițional.”, ne-a transmis Ovidiu Baron.

Cristina KIRU, muzeograf Muzeul ASTRA și Raluca Ioana ANDREI, șef serviciu Educație și Interpretare Patrimoniu Muzeul ASTRA au prezentat tema Rolul scenariilor de învățare în educația muzeală ,cu un studiu de caz: Ceramica de Horezu – materiale, unelte și oameni care ridică vase.

,,Muzeul prezintă și deține resursele pentru desfășurarea și susținerea unor scenarii de învățare  care presupun activități care au la bază meșteșuguri tradiționale. Olăritul, meșteșug specific pentru zona Horezu – reprezentat generic în expoziția ”Soarele din farfurie” – stă la baza scenariilor de învățare care includ activități și ateliere în care participanții cunosc tehnici, materiale și le experimentează într-un mediu care reproduce contextul original al apariției și dezvoltării acestui meșteșug. Astfel, prin conceperea și realizarea de scenarii de învățare care au la bază olăritul și decorarea vaselor ceramice, precum și reproducerea simbolurilor specifice ceramicii de Horezu, sunt aduse în discuție atât valorificarea expozițiilor din Muzeul în aer liber pentru publicul tânăr și foarte tânăr, cât și modul în care resursele necesare, respectiv logistica, bibliografia și resursa umană pot fi gestionate având ca obiectiv dezvoltarea abilităților practice, a atenției și imaginației participanților prin instrumente de fixare a cunoștințelor. Titlul ales se explică prin cele trei elemente esențiale: materialele, uneltele și oamenii, fără de care un meșteșug nu ar exista. Materialele folosite în crearea unui vas, lutul, angoba, pigmenții naturali care colorează decorurile, sunt legate de pământ. Uneltele cu care se lucrează lutul fac trecerea spre formă.Oamenii, cu mâinile lor, ridică forma din pământ și o împodobesc, pentru ca apoi să o ofere spre bucuria adusă de o masă cu oameni dragi. Întreaga familie participă la masă, si la muncă, și astfel se ridică oameni și vase.”, a declarat  Raluca ANDREI, șef serviciu Educație și Interpretare Patrimoniu Muzeul ASTRA.

Se știe că social-media reprezintă o ramură importantă a marketingului. De la această idee și-a conturat tema de prezentare muzeograful Adrian Alexe de la Muzeul ASTRA, în lucrarea sa Comunicarea patrimoniului prin intermediul paginii de Facebook a Muzeului ASTRA. Raluca Ioana ANDREI, șef serviciu Educație și Interpretare Patrimoniu Muzeul ASTRA.

,,Una din funcțiile de bază ale Muzeului, cuprinsă inclusiv în noua definiție a muzeelor, adoptată de către ICOM la 24 august 2022, este cercetarea patrimoniului material și imaterial, cercetare care are ca rezultat și comunicarea patrimoniului. Una din modalitățile de comunicare este și transmiterea informațiilor către publicul larg prin intermediul paginii de Facebook, în cazul nostru a Muzeului ASTRA din Sibiu, prin texte atractive, accesibile publicului larg, dar care să fie redactate pe baze științifice, ca urmare a cercetării de arhivă, cercetări bibliografice, de teren, sau în cadrul propriilor colecții. În cadrul comunicării am prezentat câteva postări pe care noi le-am realizat pentru pagina de Facebook a Muzeului ASTRA, tipul de patrimoniu promovat, impactul postărilor asupra publicului și modalitatea de realizare a acestora de către muzeograf, în colaborare cu PR-ul Muzeului ASTRA. Mijloacele moderne de comunicare a patrimoniului muzeelor, ca Facebook-ul, realitatea virtuală și alte mijloace, dacă nu au în spate cercetarea și știința, pot deveni doar niște mijloace ale imposturii. Pentru că, din păcate, sunt voci în Europa și în România care susțin că muzeele nu ar trebui să mai dețină funcția de cercetare a patrimoniului, ci doar de valorificare a acestuia.”, spune Adrian Alexe.

La finalul prezentării denumită sugestiv IA – primul asistent virtual muzeal din România bazat pe Inteligență Artificială., Cristina SEITZ de la Muzeul ”Casa Mureșenilor” din Brașov, ne-a motivat tema aleasă printr-un proiect cultural implementat în urmă cu trei ani. 

,,Proiectul cultural implementat în octombrie 2019 a propus, în premieră națională, introducerea unei soluții inovatoare de protejare și promovare a patrimoniului prin intermediul inteligenței artificiale – IA, în cadrul expoziției permanente a Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov. La intrarea în muzeu vizitatorii sunt întâmpinați de IA – o prezență feminină de tip avatar – asistent virtual muzeal bazat pe un program informatic, ce poate fi vizualizată pe un ecran TV. IA este capabilă să furnizeze, la cerere, informații în limba română despre muzeu, expoziție și orașul Brașov, crescând astfel interacțiunea socială cu vizitatorii prin intermediul dialogului. IA – asistentul virtual muzeal – este programată să se angajeze în conversații, să utilizeze acțiuni non-verbale (gesturi, expresii faciale) într-un mod prietenos, înlesnind astfel accesul în vizitarea muzeului. Aplicația a fost realizată de un colectiv de cercetători din cadrul Universității Transilvania Brașov.”

Concluzii și perspective după Marketingul și educația în muzee , ediția a XI-a?

,,Vrem să transformăm această conferință într-un eveniment international. Avem ce învăța și de la specialiștii din occident, dar eventuala lor prezență aici poate să vină ca o confirmare a intențiilor ce pot fi aplicate în instituțiile culturale din România. Revenind la ediția din acest an, pot spune că a fost un bun prilej pentru toți participanții, dar și pentru noi ca organizatori, să vedem cum stăm la capitolul marketing cultural în muzee într-o perioadă post-pandemică.”, a declarat Raluca Andrei, șef serviciu Educație și Interpretare Patrimoniu.  

Workshopurile Educația prin platforma Etno Tehno Parc și Proiecte de valorificare a patrimoniului prin utilizarea tehnologiei VR i-au antrenat pe participanții la sesiune în activități de utilizare a codurilor QR în programele de educație muzeală, dar și în utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA. Pentru aceasta din urmă, Muzeul ASTRA a fost premiat recent cu distincția BIG SEE Tourism Design Award – la categoria Creative Story and Identity as Experience (Poveste creativă și identitate ca experiență) pentru proiectul ASTRA VR.

Evenimentul a avut loc în Pavilionul Muzeal Multicultural, la intrarea principală din Muzeul ASTRA.