În ziarul Tribuna din 27 iunie 2022 a apărut un succint anunț de mică publicitate la rubrica Mediu prin care Primăria anunța “elaborarea  p r i m e i  v e r s i u n i  a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Sibiu 2021-2027”. Se mai anunța că această primă versiune “poate fi consultată atât on-line pe pagina de internet www.sibiu.ro, cât și la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, str. Hipodromului 2A”, iar “comentariile și sugestiile publicului privind prima versiune a strategiei se primesc la sediul Agenției pentru Protecția Mediului din Sibiu, strada Hipodromului nr. 2A în termen de 15 zile calendaristice de la data apariției anunțului”. 

            Întreg anunțul din pag. 12 avea dimensiunile unui timbru poștal ceva mai mare. 

            15 zile calendaristice înseamnă că ultima zi ar fi 12 iulie fără a se specifica dacă inclusiv sau exclusiv această dată. Abia la 30 iunie ziarul Tribuna a publicat pe prima pagină un succint editorial intitulat Stategia Integrată pentru Dezvoltarea Urbană a Sibiului pentru 2021-2027, în consultare publică. 

            Am avut curiozitatea să imprim întregul material care numără 781 pagini, aproape  2 kg de hârtie. De îndată am avut câteva întrebări la care cer ca Primăria să dea răspuns public:

1.  Când își imaginează Primăria că se va putea parcurge un asemenea vast material mai ales că cei mai mulți avem activități profesionale intense iar alți cetățeni sunt deja în concediu? Iar partea finală, cu lista de proiecte necesită o reflecție aprofundată asupra oportunității lor și eventualelor îmbunătățiri. 

2.  Pentru ce s-a ales opțiunea unui anunț de mică publicitate în loc de câteva articole de mari dimensiuni în presa locală în care să fie sintetizate și principalele direcții ale Strategiei?

3.  De ce urmează ca observațiile publicului să fie primite la Agenția pentru Protecția Mediului, entitate cu competențe limitate și specifice în loc ca ele să fie centralizate la Primărie, respectiv la comanditarul Strategiei unde există și un corp multilateral de specialiști?

4.  Ce se înțelege prin noțiunea de  p r i m ă  v e r s i u n e? Vor urma alte versiuni? Când și unde le vom afla? 

            Am avut curiozitatea să lecturez întregul material. Ce am remarcat?

            Cea mai mare parte a Strategiei se constituie într-o radiografie extrem de riguroasă a  p r e z e n t u l u i  orașului nostru conținând informații de cel mai fin amănunt din cele mai diverse domenii – demografie, structură etnică și confesională, piața forței de muncă, piața imobiliară, sănătate și asistență socială, cultură și patrimoniu cultural, transporturi urbane și interurbane cu toate mijloacele de transport, parcări, zone pietonale și pentru biciclete, infrastructură publică (energie, telecomunicații, apă și canalizare, deșeuri, capacitatea administativă inclusiv veniturile și cheltuielile Primăriei, fără ca această enumerare să fie exhaustivă. Analiza de detaliu a prezentului, foarte interesantă pentru iubitorii Sibiului, ocupa primele 550 de pagini. 

            Și în această parte a Strategiei ni se prezintă unele necesități fără a se intra în concret în ceea ce privește realizarea lor. Aflăm de realizarea de parcări în zone centrale și în cartiere și de împădurirea terenurior agricole degradate (pag. 43), de trenul urban (pag 55), de numărul sosirilor turistice care în perioada 2007-2019 a crescut cu 92,3% (pag. 85), de bilanțul procentual al resurselor de teren (pag. 114), de faptul că în materie de spații verzi există o suprafață de numai 2,28 mp/locuitor, mult sub media recomandată de 26 mp/locuitor (pag. 126). Ni se mai spune că Sibiul este al 14-lea oraș ca mărime a populației (pag. 134) și că rata anuală a mortalității – 12,13‰ o depășește cu mult pe cea a natalității – 7,61‰ (pag. 154). Ponderea etnicilor germani a scăzut la 1,06% (pag. 159), dar 11% din locurile la liceu sunt în limba germană (pag. 244). Prețul mediu al unui apartament se apropie de 91.000 euro cu un preț mediu de 1.425 euro/mp. Există 26 de hoteluri și 84 de pensiuni (pag. 313). În perioada 2014-2019 s-a înregistrat o creștere constantă a emisiilor de poluenți atmosferici (pag. 441) dar aerul are totuși o calitate bună (pag. 446). 

Viitorului îi sunt rezervate doar 70 de pagini

            Sunt foarte multe lucruri interesante privind Sibiul. Am putea spune că primele 550 de pagini sunt o adevărată enciclopedie a  p r e z e n t u l u i  acestui oraș. Fiind însă vorba de o strategie ceea ce interesează este  v i i t o r u l  or, mai corect spus, intențiile de modelare ale viitorului. În cazul de față un viitor apropiat, până în 2027 cu extensie până în 2030. Ce avem din această perspectivă în vastul material prezentat?

            Viitorului îi sunt rezervate doar 70 de pagini (pag. 551-621). În partea finală (pag. 622-781) sunt înfățișate detaliat chestionarele publice din vara trecută și alte chestiuni de metodologie ale Strategiei. Ca atare ce rămâne din proiectul de viitor?

            Capitolul 14.2 Viziunea de dezvoltare se constituie în amintiri despre viitor. Diferitele subcapitole care avansează viziunea până în 2035 transced viitorul la timpul prezent și încep cu fraze standard de genul: “În anul 2035, municipiul Sibiu beneficiază de o rețea albastră-verde consolidată, extinsă și valorificată, ce determină o reziliență climatică crescută. Suprafața de spațiu verde este de peste 20 mp/locuitor…” (pag. 559). Față de actuala suprafață de 2,28 mp/locuitor (pag. 126) ar însemna o creștere de zece ori dar este un asemenea scenariu cu adevărat fezabil?

            Partea cea mai concretă și valoroasă a Strategiei este cuprinsă în cap. 16 – Portofoliul de proiecte (pag. 575-616). Există aici în diferite stadii de la implementare, trecând prin studiu de fezabilitate și până la simpla idee, numeroase proiecte foarte valoroase care, chiar dacă vor depăși orizontul anului 2030 merită urmărite și susținute. Tocmai aici intervenția cetățenilor care iubesc acest oraș și care dispun de imaginația și cunoștințele necesare ar fi extrem de benefică în cadrul unor propuneri scrise adresate Primăriei dar și a unor ședințe de brainstorming care ar trebuie organizate sub auspiciile aceleiași instituții. De altfel aceste metode sunt indicate și în Ghidul pentru elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană, accesibil în internet și despre care, nicăieri, nu s-a scos niciun cuvânt. Dezbateri ar fi trebuit să aibă loc și înainte de publicarea Strategiei pentru că aria de informare a autorilor să fie cât mai largă. 

            Într-o opinie de deplină obiectivitate trebuie remarcate cunoștințele aprofundate și spiritual vizionar al celor care au furnizat autorilor bucureșteni ai Strategiei informații concrete din teren. Adevărații autori ai părții concrete, de proiecte de viitor, trebuie considerați funcționarii compartimentului de strategie a Primăriei. Cu toate acestea aportul unor cetățeni cu viziune și buni cunoscători ai Sibiului ar fi fost mai mult decât benefică. Condiția ar fi fost ca acești sibieni să aibă și timpul necesar unei reflecții mature. 

            În cadrul unei audiențe am aflat și motivul grabei deosebite în procedura Strategiei. Există teama că fără o aprobare rapidă se vor pierde fonduri importante. În acest context întreb pentru ce nu s-a contractat cu autorul Strategiei, SC Civitta din București un termen mai devansat pentru ca și noi să ne putem exprima poziția și ideile?

            De remarcat sunt câteva proiecte care, deși doar la stadiul de idee, pot fi de mare utilitate cum ar fi pasajul subteran Țiglarilor (pe sub calea ferată) și îndeosebi pasajul rutier subteran Șoseaua Alba Iulia – Piața Unirii. La fel este și trenul urban care ar urma să lege, pe actuala rețea feroviară, Șelimbărul de zona industrială Vest, trecând prin Vasile Aron, gara, str. Tiglari, gara Turnișor. Într-o viziune încă și mai îndrăzneață, necuprinsă în plan, s-ar putea ca această cale ferată să ajungă la Aeroport. 

            Există și unele proiecte care ar avea nevoie de explicații pentru cetățeni. Este vorba de numeroasele coridoare integrate de mobilitate urbană. 

            Ceea ce lipsește Strategiei sunt  v i z i u n i l e  pentru viitorul Sibiului. Sau, altfel spus, prezentarea unor opțiuni majore. În ce direcție dorim să evolueze orașul? Vrem un oraș mai dens populat, cu construcții înalte și cu populație mult mai numeroasă decât cea de acum? Amatori există. Județele din sud și nu numai bat la ușă ori se stabilesc aici fără a mai bate la ușă. 

            Creșterea de facto a Sibiului se poate realiza și într-o structură satelitară periurbană care se concretizează sub ochii noștri. Șelimbărul și Cartierul Arhitecților sunt doar două exemple cărora  li se adaugă cartierele Eden, Bavaria, Daia Nouă. 

            În opinia multora Sibiul și-a atins limitele din punct de vedere al densității urbane. Îndesirea exagerată a noilor construcții (vezi cartierul Kogălniceanu) nu fac decât să altereze substanța valoroasă cu care orașul nostru se mândrește și prin care și-a câștigat o calitate a vieții la care mulți aspiră. Există limite raționale ale creșterii. Altfel Hermannstadt va deveni Vâlcea Nord dar cu o arhitectură nouă inferioară celei din Rm. Vâlcea. 

Ce lipsește din Strategie

            Ceea ce lipsește din Strategie este articularea ei pe cele trei planuri subordonate: Planul Urbanistic General (PUG), încă nefinalizat, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și Planul de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice. Strategia, ca proiect supraordonat, ar trebui să dea liniile directoare pentru cele trei planuri. Din păcate nu putem vorbi de așa ceva. 

            Ar fi necesar ca Strategia să constituie matricea viitorului Regulament Local de Urbanism (RLU). Există doar referiri sumare. Se vorbește de Iosefin ca “cel mai mare cartier istoric rezidențial reabilitat la nivel național” (pag. 557). Deocamdată cartierul nu este reabilitat dar este necesar ca el să fie clasificat ca zonă istorică protejată asemenea perimetrului intra muros. De același regim ar trebui să beneficieze și cartierul Hallerwiese, adică arealul de vile de mare valoare arhitectonică cuprins între Bd. Coposu și str. Moldoveanu, delimitat de str. Bâlea înspre est. 

            Reducerea regimului de densitate printr-un procent de ocupare a terenului (POT) și un coeficient de utilizare a terenului (CUT) mai reduse pot asigura în viitor un ambient agreabil. 

            În acest context al celui mai important viitor proiect subordonat Strategiei trebuie amintit Planul Urbanistic General (PUG) despre care nu avem informații în privința evoluției lui. Din internet sub https://pug2021.sibiu.ro putem afla încă foarte puțin. Și în materie de evoluție a elaborării PUG cetățenii acestui oraș au nevoie de o informare periodică și progresivă. 

            În ziarul Tribuna din 28.09.2021 a fost publicat un amplu articol al reputatului ziarist Nicolae Ivan – Planul Urbanistic General. Unde rămân cetățenii? Un manifest pentru sănătatea orașului. Nu am văzut nicio reacție din partea Primăriei în pofida faptului că în finalul articolului existau șase întrebări la care se solicita în mod expres răspuns. Le preluăm în articolul de față reînnoind solicitarea ca răspunsul să se dea în paginile ziarului. 

a) Care este stadiul de elaborare al PUG?

b) În ce procent se consideră că proiectul de PUG este elaborat?

c) Dintre cele trei entități implicate – Primăria, SC Daedalus și Universitatea Ion Mincu – care este cea care imprimă direcția? Se întrunesc personal reprezentanții celor trei entități?

d) Unde și raportat la ce elemente de informație existente în spațiul public se pot depune opiniile scrise ale cetățenilor?

e) Când și unde se vor organiza dezbaterile publice față în față?

f) Cine adaptează RLU la noul PUG și în ce stadiu se află acest regulament?

            De viitorul PUG va depinde Sibiul de mâine, îndeosebi partea lui marginală, încă neconstruită. Viitoarele cartiere se află pe planșele proiectanților. Evident că nu se va putea construi în următorul deceniu toată partea liberă a intravilanului. Sunt necesare opțiuni, priorități. Cine le stabilește? De ce nu (și) locuitorii orașului, aceia, nu mulți, care își găsesc timpul necesar și au aplecare spre treburile obștii. Ar trebui să fie, în primul rând, consilierii locali. Dar pe lângă ei ar trebui să ființeze și grupuri de dialog social, cetățeni care să dezbată liber, fără influențe de partid, anumite teme de interes și fără a aluneca în derizoriu. Chiar Strategia face referire (pag. 59) la platforme de acțiune civică. Ea conține (pag. 615) un întreg subcapitol intitulat Guvernare deschisă, transparență inclusivă și responsabilă, bazată pe instrumente și mecanisme destinate  c o n s u l t ă r i i  și  p a r t i c i p ă r i i  publice. Se vorbește de consultări publice cu cetățenii, de calendar de consultări/dezbateri. Unde sunt toate acestea? Strategia Integrată, anunțată la mica publicitate, arată contrariul. Este o dorință de a bifa o activitate. Dacă autorii Strategiei au avut nevoie de multe luni pentru redactare (deși cea mai mare parte a Strategiei conține fraze standard, interschimbabile cu alte orașe) pentru ce să nu aibă și cetățenii măcar câteva săptămâni pentru reflecție și dezbateri? Acei foarte puțini cetățeni care ar fi dispuși să se implice. 

            Rândurile de mai sus au menirea de a îmbunătăți acea parte a activității Primăriei care ține de legătura cu cetățeanul, de democrația participativă. Într-o linie de obiectivitate trebuie remarcată foarte buna gospodărire a Sibiului, amplele lucrări de reparații stradale la care alte orașe pot doar să viseze. Este un efort material care impresionează. Tocmai de aceea apare imperios necesară îmbunătățirea radicală a posibilităților de participare a populației la procesul de luare a deciziilor cu impact major asupra localității. Democrația trebuie să fie nu doar reprezentativă ci și participativă. 

            Revoluțiile din Est au avut ca deviză noțiunea de glasnost, adică de transparență. După peste trei decenii de la marea schimbare transparența și participarea trebuie să devină efective. 

                                                                                                Florin Albulescu

                                                                                                avocat în Baroul Sibiu