Pentru cei care mai știu cât de cât rânduiala Bisericii își aduc aminte, sunt convins, că Duminica aceasta prăznuim și cinstirea Icoanelor. Și poate de aceea m-am gândit să așez în picătură povestea unei cărți cu adevărat carte-catedrală: Monahia Gabriela, Pictura ca rugăciune. Arta Sfântului Sofronie Saharov (Publicată de Mănăstirea Stavropighie Sf. Ioan Botezătorul, Essex, 2021, 192 pg.). Dedicată Părintelui Sofronie, cartea a fost scrisă înainte de canonizarea acestuia de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol la 12 noiembrie 2019, sub numele atât de iubit de Cuviosul Sofronie Athonitul. Gândul m-a purtat, la vremea lecturii, spre mormântul Avvei din catacomba plină de Har sa mănăstirii, la disponibilitatea Părintelui Zaharia Zaharou de a povesti și de a se bucura cu tine, pelerinul, la zâmbetul luminii din icoanele Mănăstirii. Maica Gabriela ne deschide lectura cu o scurtă introducere (p.9) în care ne descoperă ucenicia sa- începând cu anul 1983-  și strădania sa în grupul care ajuta la pictura murală din Biserica Sfântul Siluan. Un text scurt dar relevant- Creativitatea, libertatea și icoana (pp. 11- 16) ne pune dinainte o scurtă introducere în arta Părintelui, care vedea el însuși arta „ca un microscop care-l conduce pe artist la tainele propriului său suflet și le arată oamenilor aceste taine comune tuturor” (p. 11). Nu îți rămâne mai apoi decât să străbați cu inima vie Albumul acesta, carte-catedrală cum am spus. Sunt prezentate desene (pp. 18-74), picturi murale- Trapeza veche și Biserica Sf. Siluan (pp. 78-128), icoane pe lemn (pp. 130- 150) și aspecte din design, așa cum le-a tocmit Părintele în toate (pp. 152- 176).  O Biografie– datorăm traducătoarei, Monahia Tecla, aducerea la zi, pe întregul parcurs de lectură a raportării la  edițiile de limbă română legate de viața și activitatea minunatului Stareț (pp. 177-178) și un scurt text despre tehnicile Părintelui (pp. 179-183) precum și notele la ilustrații (pp. 185- 192) împlinesc un volum rotund, plin de cromatica prezenței Duhului Sfânt în viața celui care ni l-a dăruit vederii, prin voia lui Dumnezeu,  pe Sfântul Siluan Athonitul. Cunoșteam lucrarea Maicii Gabriela, Căutând desăvârșirea în lumea artei- calea artistică a Părintelui Sofronie Saharov (Ed. Bizantină, București, 2017) însă volumul-album pe care nu îl pot îndepărta încă de pe masa de lucru mi-a dăruit aducerea aminte a prisosului de Har prin care Hristos își înnobilează sfinții. M-am bucurat și sper că Picătura de carte păstrează un zvon din oftatul de dor de Essex ce mi-a străbătut sufletul la vremea lecturii. Plecând genunchiul dinaintea icoanei acestui rus universal cer mijlocire la Maica Domnului pentru pacea. Pentru recuperarea frumosului care mântuie lumea. Căci zice Avva: „Icoanele pot fi pictate ca un meșteșug, iar aceasta este un lucru bun, înaintea unor astfel de icoane ne putem ruga, însă icoanele pot fi și o artă, și spre această calitate ar trebui să năzuiască iconograful”. Sfântului Cuvios Sofronie, peneloforul luminat de Duh Sfânt, aceasta i-a fost menirea. Să ne bucurăm de cartea ce ne descoperă aceasta.