Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Istoricul sibian Constantin Ittu şi-a lansat, miercuri seara, la Muzeul Naţional Brukenthal, două volume dedicate incunabulelor, documentelor şi tipăriturilor rare existente în colecţiile muzeului sibian. Acesta a lucrat timp de 40 de ani în cadrul Muzeul Naţional Brukenthal ca cercetător. ŞI în prezent acesta îşi dedică timpul liber cercetărilor din biblioteca muzeului. A deținut funcția de coordonator (director) al Bibliotecii Brukenthal timp de mai mulți ani, inclusiv în perioada de referință a anului 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. Este specialist apreciat în heraldică (în special blazoanele orașului Sibiu și ale familiilor de patricieni transilvăneni), istoria cărții vechi, prototipografie (incunabule din perioada 1439–1500) și cultura Epocii Luminilor.

Biblioteca – un tezaur valoros
„Indiscutabil, Muzeul Brukenthal a devenit faimos prin galeria sa de artă, dar baronul fondator, prin chiar profilul său de om al Epocii Luminilor, de reprezentant al Iluminismului transilvan, s-a simțit foarte apropiat de bibliotecă, după cum se poate, de altfel, remarca prin faptul că o menționează pe primul loc la redactarea testamentului său. Ca un autentic iluminist, von Brukenthal va angaja un bibliotecar, în persoana lui Samuel von Hahnemann, părintele homeopatiei, care, începând cu 1777, va petrece în Sibiu, pe atunci capitala Marelui Principat al Transilvaniei, un an și jumătate. Acel prim bibliotecar a fost urmat de personalități locale de talia unui Daniel Georg Neugeboren ori Johann Friedrich Seiwert. Colecțiile baroniale de carte s-au îmbogățit atât în vremea lui Samuel von Brukenthal, cât și mai târziu, astfel că, în momentul inaugurării sale ca bibliotecă publică, așezământul sibian însuma 15.972 de volume. Muzeul Brukenthal și, în special, biblioteca acestuia a(u) suplinit absența unei universități – un vechi deziderat al comunității săsești la Sibiu, nerealizat nici în secolul al XVIII-lea și nici ulterior – instituția baronială devenind astfel locul academic unde spiritele alese se informau și se cultivau”, susţine Constantin Ittu.
Volume speciale
Cele două volume, publicate la Editura Honterus din Sibiu, explorează istoria cărții vechi, de la primele tipărituri europene până la lucrări de filosofie și texte religioase păstrate în colecțiile bibliotecii. Primul volum, „Ars artificialiter scribendi: incunabule, prototipografi și heraldică” (2025), este dedicat primelor tipărituri, cunoscute sub numele de incunabule, realizate până în anul 1500, dar și cărților apărute în primele decenii ale secolului al XVI-lea. Lucrarea abordează și domeniul heraldicii, în care autorul a obținut un doctorat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cel de-al doilea volum, „Mira imprimendi ars: protofeminism și incunabule, Ficino în Biblioteca Brukenthal, Noul Testament în siriacă în colecțiile bibliotecii baroniale” (2026), reunește studii despre primele tipărituri, protofeminism, Renașterea italiană și lucrările filosofului Marsilio Ficino. Cartea prezintă și tipărituri rare în limba siriacă, aflate în colecțiile Bibliotecii Brukenthal.
„Cunoscând din interior tezaurul de carte veche al Bibliotecii, mi-am canalizat atenția, interesul și strădaniile spre una dintre colecțiile de marcă, cea a incunabulelor, a primelor tipărituri, încadrate în arcul cronologic 1439-1500. Primul catalog (parțial) al acestora a fost realizat de Friedrich Müller, în 1877, urmat de cel din 1944, datorat lui Seiwert, în care autorul s-a concentrat exclusiv pe volumele existente în colecția personală baronială von Brukenthal. A urmat Catalogul colecției de incunabule, datorat Veturiei Jugăreanu (Sibiu, Biblioteca Muzeului Brukenthal, 1969). Ultimile două apariții editoriale din domeniu aparțin autorului acestor rânduri, însă au un profil aparte, deoarece ele nu sunt cataloage de colecție. Prima, intitulată Florilegiu bibliologic: peregrin cu incunabula von Brukenthal (Sibiu, Editura Muzeului Național Brukenthal, 2023) pornește de la un nucleu de incunabule existente în colecția von Brukenthal și urmărește ediții ale acestora în diverse centre tipografice (Nürnberg, Veneția, Speyer etc), precum și „călătoria” lor spre alte puncte geografice, inclusiv extraeuropene. În schimb, prima ediție a cărții acesteia, Ars artificialiter… (Sibiu, Editura Muzeului Național Brukenthal, 2024), ediție care s-a epuizat extrem de repede, a fost concepută diferit de prima. Am grupat într-o singură secțiune toate incunabulele colecției sibiene, secțiune pe care am intitulat-o Brukenthalia, plasată în mijlocul celorlalte, pe principiul din heraldică, vechi de secole, că ceea ce este în mijloc este în inimă, exprimându-mi astfel sentimentele față de instituția unde am lucrat o viață, Muzeul Național Brukenthal, pentru Biblioteca Brukenthal, unde mi-am desfășurat cea mai mare parte din activitate, măsurată în decenii, nu în ani. Timpul trăit în bibliotecă, pe care, la un moment dat, am coordonat-o – directorat care a inclus și anul 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană – m-a determinat să ofer publicului mai puțin cunoscător al limbii germane câteva dintre bijuteriile adăpostite aici. Prin demersul meu nu închei un subiect și, prin acesta, nu închid o ușă, ci deschid un drum spre universul fascinant al primelor tipărituri. Această a doua ediție a cărții Ars artificialiter scribendi, care apare în 2025, vine să încoroneze un demers tipografic început în Sibiu cu o jumătate de mileniu în urmă, în 1525, anul apariției unui calendar în limba latină, despre care tipografii săi, doi la număr, scriu explicit că este prima tipăritură din provincie, din Transilvania”, mărturiseşte autorul.
Marius MUNTEANU GHIUR
Vlad IGNAT
Marius MUNTEANU GHIUR
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Răzvan NEGRU
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU