Mai aștepți ieftinirea apartamentelor în Sibiu? Prețul pe metru pătrat spune doar jumătate din poveste

Mai aștepți ieftinirea apartamentelor în Sibiu? Prețul pe metru pătrat spune doar jumătate din poveste

Un apartament mai ieftin la cumpărare poate deveni mai scump în anii în care locuiești în el. În Sibiu, alegerea unei locuințe pune în balanță prețul, calitatea construcției și infrastructura unui cartier care uneori există doar pe hârtie. Marius Moga, Sales & Marketing Manager la Zacaria, explică de ce nu întrevede ieftiniri semnificative, ce îi aduce pe cumpărătorii din Cluj și București spre Sibiu și cum se schimbă calculele investitorilor. Cauți prima locuință, vrei mai mult spațiu sau cumperi pentru închiriere? Citește interviul și află ce merită să cântărești dincolo de prețul pe metru pătrat, înainte să semnezi.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Statisticile și realitatea din piață arată că prețurile cresc în domeniul imobiliar. Dar ce susține această creștere? În octombrie 2026, spre exemplu, prețul mediu prezentat pentru apartamentele din Sibiu era undeva la 2.051 de euro pe mp util, cu 8% peste anul anterior. Din perspectiva unui dezvoltator, cât din această creștere vine din costuri și cât din restrângerea ofertei, dacă putem vorbi și despre o restrângere a ofertei?

Marius Moga, Sales & Marketing Manager, Zacaria: Cred că 100% vine din costuri, dacă pot să spun așa. Cel puțin, noi asta am experimentat. În ultimele 18-24 de luni, simțim o presiune foarte mare pe costuri, atât la materialele de construcție, cât și la manoperă. Iar costul manoperei probabil că va continua să crească, având în vedere discuțiile despre majorarea salariului minim și faptul că forța de muncă în construcții este din ce în ce mai greu de găsit. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, cred că dezvoltatorii și-au redus marjele în ultimii doi-trei ani tocmai din acest motiv. Am trecut, zic eu, de etapa de explozie a prețurilor. Vedem o stabilizare, chiar dacă mai sunt creșteri ușoare, dar nu ca acum doi, trei sau patru ani. Ajungem într-un punct în care nu cred că mai poți să crești prețurile decât cel mult în linie cu inflația.

În același timp, vedem că prețurile cerute de constructori continuă să crească. Și atunci, cred că dezvoltatorii și-au restrâns puțin marja și încearcă să păstreze un echilibru între un ritm decent al vânzărilor și marja pe care trebuie să o obțină la fiecare proiect. Dar nu văd neapărat perspective de scăderi semnificative ale prețurilor.

De ce?

M.M.: Pentru că ne uităm la 2030, când vorbim deja despre trecerea de la standardul nZEB la ZEB. Cred că acesta poate fi, din nou, un punct de inflexiune important. Dacă se va respecta anul 2030 ca termen de implementare a noilor norme, calitatea clădirilor va crește semnificativ, ceea ce este un lucru bun. Dar asta va avea, cred eu, și un impact semnificativ asupra costurilor fiecărui proiect. Nu cred că dezvoltatorii au cum să absoarbă aceste costuri. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, probabil că discutăm despre un alt potențial impact asupra prețurilor.

Marius Moga, Sales & Marketing Manager, Zacaria

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Prețurile cresc, iar tranzacții au loc în continuare. Pe de altă parte, puterea de cumpărare a scăzut, având în vedere tot ce s-a întâmplat până în acest punct. Dar cine cumpără, totuși, locuințe în continuare?

M.M.: În realitate, cred că aici vorbim despre două lucruri. Statistica arată foarte bine, în special pentru Sibiu, și multă lume se întreabă unde se simte această creștere. Cu siguranță se resimte o scădere a numărului de vânzări față de acum trei-patru ani, când a fost un vârf. Și din discuțiile cu agențiile și cu notarii vedem o scădere a numărului de tranzacții, cel puțin ca percepție subiectivă asupra pieței. Pe de altă parte, statistica ne spune că Sibiul este singurul județ cu creștere, și încă una semnificativă.  Datele ANCPI arată un plus de 12% pe primele 10 luni ale anului față de 2025. Desigur, indicatorul uneori este doar parțial relevant, fiindcă ne raportăm la contracte finale, iar acestea pot reprezenta și tranzacții care aveau antecontracte semnate chiar și cu un an înainte.

Mai este și impactul atacului informatic de la ANCPI, precum și partea de preapartamentare venită odată cu legea Nordis, care a adus întârzieri semnificative pe piață, atât la antecontracte, cât și la contractele finale. Cred că toate aceste lucruri au denaturat, cumva, statistica. Totuși, dacă au denaturat-o, au făcut-o la nivel național, iar Sibiul tot pare să iasă pozitiv din acest context.

Cum? Cifrele trebuie să fie cifre, nu?

M.M.: Da, dar tot la cifre ne uităm și în cazul Eurostat. Am văzut recent statistica oficială pentru perioada 2015-2025: era o analiză a prețurilor imobiliare raportate la veniturile pe cap de locuitor. Privită așa, România era de departe cel mai bine poziționată în clasament, cu minus 43% la acest indicator. La extrema cealaltă, indicatorul ajungea undeva la plus 60%. Deci, la noi, situația arăta fantastic. Vorbim însă de veniturile brute și era luat ca reper anul 2015, care cred că a fost punctul minim al prețurilor imobiliare pe metru pătrat în România. Privită așa, statistica arăta fantastic pentru România. Dar dacă întrebi astăzi pe cineva dacă i se par ieftine proprietățile imobiliare, cu siguranță nu le consideră printre cele mai ieftine din Europa, așa cum arăta statistica Eurostat.

Pe de altă parte, dacă tot ne uităm la statistici, INS a publicat, în ultimele luni, o creștere a chiriilor cu 40–50%. Nu s-a întâmplat asta nicăieri în România. Au luat însă o ajustare a tarifelor pentru locuințele statului, lucru ce nu s-a mai actualizat din 2007, și au transpus acest lucru în statistica oficială, deși numărul imobilelor de acest tip e practic irelevant pentru piața întreagă a chiriilor. Spune multe despre profesionalismul de la INS, mai ales că nu e prima dată când se publică aberații statistice fără explicații și fără a se încerca corectarea lor.

Revenind totuși la piața locală, în ciuda dificultăților, cu siguranță Sibiul pare un județ care a performat în raport cu celelalte în ultimul an și ceva. Chiar dacă la firul ierbii poate nu se simte chiar așa, comparativ pare că stăm semnificativ mai bine decât alte județe.

Ce pondere au cumpărătorii aflați la prima locuință, cei care își schimbă locuința și investitorii? Și care dintre aceste categorii susține astăzi piața?

M.M.: Din experiența noastră, tiparul cumpărătorului s-a modificat puțin în ultima perioadă. În primul rând, clientul este mult mai selectiv în privința a ceea ce cumpără, iar asta înseamnă și că îi ia mai mult timp să decidă achiziția. Numărul investitorilor s-a redus, cu siguranță, în ultimii ani. Creșterea costurilor și, evident, a prețurilor nu s-a simțit în același mod și la chirii, ci mai degrabă doar la prețurile finale de vânzare. Și atunci, randamentul obținut de investitori cred că a scăzut în ultimii doi-trei ani. Este încă peste cel din multe țări europene, deci n-aș spune că stăm rău. Dar, mai ales în această perioadă inflaționistă, există poate și alte tipuri de plasamente care par atrăgătoare.

Acum, istoric, imobiliarele au arătat foarte bine: chiar dacă ai un randament de 5% din chirie, am văzut și apartamente care s-au apreciat cu 100%, poate în ultimii șapte-opt ani. Când cumulezi cele două componente, cred că imobiliarele rămân o investiție extrem de sigură. Dar investitorii mari sau chiar persoanele fizice care au mai multe unități probabil că și-au diversificat plasamentele în ultima perioadă și nu s-au mai uitat doar la imobiliare. Deci acest segment a scăzut puțin. În ceea ce privește persoanele care fie cumpără prima locuință, fie vor să se mute din imobilul în care stau, aici aș spune că nu a fost o scădere mare. Unii clienți se bazează însă pe vânzarea unui imobil mai întâi, ca să poată apoi să se mute la ceva mai mare sau de o calitate mai bună. Acestea sunt, cumva, cele două direcții. Fie vor să iasă din Sibiu ca să își cumpere o casă și atunci, chiar dacă apare naveta, obțin mai mult în termeni de suprafață, grădină și un sentiment că primești mai mult pentru prețul oferit. Mai sunt și cei care și-au cumpărat un apartament acum opt, nouă sau zece ani, într-un proiect de o calitate mai slabă, cu spații mai mici. Acum, odată cu creșterea numărului de membri ai familiei, își doresc ceva mai mare și, poate, o locuință pentru o perioadă mai lungă din viață. Acestea sunt tipologiile de clienți. Dar ce mi se pare foarte interesant în ultimul an este că vedem tot mai multe persoane din București și Cluj interesate de proiectele noastre. Unele au devenit deja clienți, au și semnat. Acum câțiva ani probabil nu mulți ar fi pariat că o familie din București alege să lase capitala pentru Șura Mică, dar vedem că acest lucru se întâmplă astăzi în proiectul nostru de case, Valletta Lane 2. Cred că interesul se bazează și pe viitoarea autostradă care va conecta în câțiva ani integral Sibiul de capitală,. Atunci, cred că Sibiul va deveni mult mai atractiv decât alte orașe sau decât este acum.

Pe de altă parte, în cazul Clujului, aș spune că este ceva nou: e prima dată când vedem clienți de acolo care vin aici la vizionări. Ne-a interesat de ce au ales această zonă. Cumva, au ajuns să simtă că orașul Cluj devine inaccesibil. Chiar dacă salariile sunt, cred eu, simțitor mai mari decât în Sibiu, se întreabă de ce să plătească un preț aproape dublu pe metru pătrat. Mulți dintre ei lucrează de acasă și pot face asta foarte bine și din Sibiu sau de lângă Sibiu, cu un buget simțitor mai mic decât cel necesar pentru un imobil în Cluj.

Există riscul ca Sibiul să devină un „Airbnb”, ca locuințele să fie ocupate în acest scop?

M.M.: Nu cred. Din discuțiile pe care le-am avut în ultimul an cu diverse persoane din Sibiu, nu cred că sectorul hotelier a performat peste măsură. Nu văd neapărat un potențial foarte mare aici. În schimb, cred că există potențial în rândul persoanelor din străinătate. Români plecați în Anglia, Germania, Austria. Recent am vândut un apartament în Valletta Park 2 unei românce stabilită în Bahrain. Acest tipar nu este nou, ba dimpotrivă. Dar încă are sens din punct de vedere financiar: aici investesc, poate, o treime din suma de care ar avea nevoie pentru un imobil în țările din vest. Se gândesc că poate se vor întoarce cândva acasă, iar până atunci locuința poate fi închiriată și poate aduce un randament mulțumitor.

Ai nominaliza o categorie care susține în continuare piața? Sau distribuția este împărțită egal?

M.M.: Categoriile mi se par destul de uniform distribuite. Cel puțin pentru tipul nostru de proiecte. Sigur, proiectele noastre nu sunt cele mai ieftine din oraș, pentru că ne axăm pe un raport calitate-preț, consider eu, peste medie. Încercăm să venim în întâmpinarea clienților care își doresc ceva mai mult, care vor să facă pasul de la prima locuință la a doua. Nu caută doar un apartament, ci și zone verzi destul de ample, un loc de joacă, materiale de o calitate crescută, parcări subterane și boxe de depozitare, un cartier privat și securizat și chiar o comunitate în care să se integreze cât mai ușor.

Potrivit statisticilor, un apartament cu două camere depășește astăzi posibilitățile oferite de un salariu mediu. Ce poate schimba concret un dezvoltator pentru a păstra accesul tinerilor la proprietate, fără să reducă suprafețele sau calitatea locuirii? Există o nișă care ar putea fi valorificată, eventual soluții de inovare în construcții care să reducă costurile, păstrând calitatea și un preț accesibil pentru cumpărător? Vor fi și programe noi în următorul exercițiu financiar european, inclusiv un program pentru locuințe accesibile. Cum vezi toate aceste elemente în acest context?

M.M.: Da, în ultimii doi ani veniturile nu au mai ținut pasurile cu creșterile de preț, însă nu trebuie să uităm că Sibiul este printre cele mai accesibile orașe din România din acest punct de vedere, la doar 1.77 salarii medii/metru pătrat. Asta nu înseamnă că „affordable housing”, nu este o temă reală care merită toată seriozitatea. Cred că începe să fie o temă de actualitate și în România și probabil o vom vedea speculată destul de mult și în zona politică în următorii ani. Dar cred că subiectul trebuie tratat cu seriozitate, fără promisiuni de imobile vândute sub cost și alte populisme de acest tip.

Asta dacă inițiativa nu va fi tradusă în locuințe ANL. Una-i una, alta-i alta.Sunt total diferite, cel puțin în viziunea Uniunii Europene.

M.M.: Cred că tiparul proiectelor va continua să fie similar cu cel de până acum. Vor exista proiecte pentru toate categoriile sociale, de la ceva ieftin până la ceva foarte scump. Numai că întreaga gamă urcă niște trepte de preț și atunci chiar și ceea ce este considerat ieftin începe să devină mai puțin accesibil pentru o anumită categorie a populației, în special pentru tineri. Cred că aici intervine partea de „affordable housing” venită de la Uniunea Europeană, care va avea un buget și, sper, indicatori destul de clari, bine aplicați și în România. Este evident că trebuie făcuți pași în această direcție. Nu știu dacă soluțiile tehnice pot avea un impact semnificativ, dacă poți veni cu inovații care să schimbe structura blocului astfel încât construcția să devină mai ieftină. Aici cred că este destul de dificil fiindcă structura și instalațiile reprezintă o mare parte din cost și nu cred că trebuie făcut rabat la calitate pe aceste segmente. Dar, din ce am văzut în alte țări din vest, în Austria, Franța sau în țările nordice, există deja exemple relevante și soluții aplicate. Poate fi vorba despre creșterea coeficienților de densitate, astfel încât să obții un etaj în plus, care să fie vândut la cost redus sau preluat de instituțiile publice într-un anumit program de subvenționare. Apoi, printr-o mecanism bine stabilit, locuințele să poată fi oferite categoriilor defavorizate ori celor cu venituri mai mici. Există și variante de parteneriat public-privat, aplicate în alte țări: primăria sau sectorul public să vină cu terenul, pentru că încă există terenuri nefructificate, iar dezvoltatorul să vină cu partea de construcție, dezvoltare și vânzare. Un procent din proiectul respectiv să fie vândut la cost, încât orașul să își contureze un portofoliu de locuințe sociale, sau pot fi închiriate direct de dezvoltator la chirii reduse către categoriile relevante. Exemple de bună practică există, trebuie doar să ne dorim să le implementăm.  Altfel, riscăm ca în 10-20 de ani să ajungem în situația în care în care inaccesibilitatea locuințelor să ducă la probleme sociale grave..  Am putea ajunge ca o locuință să poată fi cumpărată doar de investitori sau de o minoritate a populației și cred că acest lucru nu este benefic nimănui.

Vedem cazul Spaniei, cel mai recent.

M.M.: Da. Cred că, dacă nu se face nimic, probabil într-acolo ne îndreptăm. Vor rămâne doar dezvoltatorii mari și cumpărătorii instituționali. Nu cred că este ceva ce ne dorim. De aceea, cred că această inițiativă venită de la Uniunea Europeană va fi un element destul de important în următorii ani. Să vedem și cum se transpune în politicile publice din țară.

Se construiesc locuințe și cartiere în care se poate trăi decent sau mai puțin decent. Depinde de responsabilitatea dezvoltatorului, de condițiile de acolo, de infrastructura existentă sau de cea pe care o creează. Ce trebuie să livreze dezvoltatorul odată cu locuințele și ce depinde de administrație? Cum sunt împărțite responsabilitățile între cele două părți, pentru ca noua zonă să fie într-adevăr un cartier în care să locuiești, nu doar un dormitor?

M.M.: Dacă primăria și toate celelalte instituții implicate în procesul de autorizare, de la PUZ până la obținerea autorizației de construcție, își respectă termenele legale și-au făcut o mare parte din responsabilități. Apoi vine, evident, dezvoltarea infrastructurii dintr-o anumită zonă. Dacă ne raportăm la Calea Șurii Mici, unde avem un proiect în desfășurare, aș spune că primăria a făcut pași importanți, iar asta mă bucură. Rămâne, evident, subiectul bulevardului Calea Șurii Mici, care sper să se realizeze mai degrabă curând decât târziu.

Dar vedem strada Bruxelles, strada Ogorului, care a fost modernizată parțial, planuri și pentru strada Cuarțului și pentru alte legături care să conecteze cartierele. Cred că zona Calea Șurii Mici are potențial de a se dezvolta mult mai coerent decât alte cartiere. Cred că și cumpărătorii ar trebui să se uite la acest aspect când își achiziționează locuința. Evident, pornești de la preț când iei o decizie, dar cred că trebuie să privești și dincolo de următorii cinci ani,  și să iei în calcul costurile de întreținere, reparații, calitatea vieții, precum și cum arată comunitatea unde alegi să trăiești alături de familia ta

Serviciile și tot ceea ce oferă un proiect sunt, din nou, foarte importante. Se discută despre multe lucruri: orașul de 15 minute, tot felul de inovații și beneficii pe care le poate propune un proiect. Dar cred că încă suntem la nivelul la care trebuie să cerem ca proiectele să aibă trotuare, zone verzi – lucruri esențiale, iar cumpărătorii să le aibă în vedere atunci când aleg să achiziționeze un imobil. Unele zone limitrofe au ajuns la comunități de 10.000-12.000 de persoane și vedem că aproape jumătate dintre străzi nu au trotuare. Nu mai vorbesc despre parcuri, locuri de joacă sau spații verzi. Cu atât mai mult sper ca zona Calea Șurii Mici și întreaga zonă care se va dezvolta către Zona Industrială Vest și mai departe, către Șura Mică, să fie construite ținând cont de aceste lucruri.

Zacaria Retail Park Cisnădie

Se discută, într-o anumită măsură, despre atenția pe care o acordau constructorii clădirilor pe care le realizau, din punct de vedere estetic și arhitectural. Vedem și astăzi mărturii ale acelei perioade în centrul Sibiului și nu numai. În schimb, la clădirile de astăzi vedem o simplitate, să spunem, un aspect minimalist. Din punct de vedere estetic, există o clădire nouă în Sibiu care poate fi considerată emblemă a orașului, un reper ușor de identificat?

M.M.:  Aș spune că mai degrabă nu, din ceea ce am văzut în ultima vreme. Strict în cazul dezvoltărilor rezidențiale, sunt puține care ies din tipar. Și asta pentru că, din nou, dezvoltatorii mai mici urmăresc mai degrabă să ajungă la un cost cât mai mic. Noi încercăm să venim cu un element în plus și am pus accent pe design, pe fațade și pe felul în care arată o clădire și cum se integrează în specificul zonei. Aș menționa aici si proiectul nostru Zacaria Retail Park Cisnădie, un centru comercial cu o arhitectură specială, cu componente clare de regenerare urbană. Pe partea comercială, de birouri, retail și așa mai departe, cred că da, s-au construit lucruri mai interesante în ultimul timp. Mă raportez spre exemplu la hotelul Mercure Arsenal. Aș menționa și renovarea și modernizarea Băii Populare ca un exemplu de „așa da”, Am mai văzut și câteva propuneri, încă în faza de proiectare, pentru hoteluri sau clădiri de birouri, care cred că sunt cu câțiva pași peste ceea ce avem acum în oraș. Dar nu-mi vine în minte o clădire-reper construită recent, în ultimii ani, în Sibiu.

Articol publicat în ediția print din 19 noiembrie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară

 

Autor - Marius MUNTEANU GHIUR
20 noiembrie 2026 la 08:25
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 minute
Transparență mimată în instituțiile din Sibiu: Facebook-ul merge, site-urile oficiale rămân în urmă
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 8 min de citit
Autor - Marius MUNTEANU GHIUR Marius MUNTEANU GHIUR
• acum 7 minute
Prima locuință: independență sau povară financiară?
Pentru mulți tineri, cumpărarea primei locuințe este dovada că au reușit. Dar este oare proprietatea întotdeauna următorul pas...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 45 minute
Vântul puternic a creat probleme în județul Sibiu. Pompierii au intervenit pentru copaci doborâți, acoperișuri avariate și un incendiu
Fenomenele meteorologice periculoase, pentru care au fost emise avertizări de Cod portocaliu și Cod roșu, au provocat mai...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Ovidiu BOICA Ovidiu BOICA
• acum 11 ore
Anastasia Băcilă a ajuns în Canada pentru cele două etape ale Cupei Mondiale de juniori
Patinatoarea sibiancă Anastasia Băcilă şi Cristina Andrei, antrenoarea sa de la CSŞ – CS Societatea de Patinaj, au...
Actualitate
• 1 min de citit
Autor - Răzvan NEGRU Răzvan NEGRU
• acum 13 ore
Trei licee din Sibiu, trei munți mai curați. Elevii au strâns deșeurile lăsate de turiști
Elevii Colegiului „Constantin Noica” din Sibiu au participat joi, 19 noiembrie, la o acțiune de ecologizare pe Aleea...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Ovidiu BOICA Ovidiu BOICA
• acum 13 ore
(INTERVIU) “Vocea” de la meciurile Interului de pe “Municipal”, un renumit DJ: Radu Pop aka John Way. Povestea celui îndrăgostit de mic de fotbal
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 19 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 13 ore
Viitorul industriei românești, în ceață: conferința despre schimbările economiei globale, organizată la Sibiu
Relațiile dintre China, Statele Unite și Uniunea Europeană, finanțarea companiilor și viitorul producției locale au fost temele primei...
Actualitate
• 4 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 16 ore
MEDIAȘ: Veta Biriș, Mihaela și Ciprian Istrate, în spectacol de Ziua Națională a României. Programul manifestărilor de 1 Decembrie
Municipiul Mediaș va sărbători Ziua Națională a României printr-o serie de manifestări organizate marți, 1 decembrie 2026. Programul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 17 ore
Peste 400 de kilograme de mere au ajuns în școlile din Sibiu, de Ziua Națională fără Tutun
Peste 1.500 de elevi din Sibiu au primit peste 400 de kilograme de mere și materiale informative despre...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 18 ore
Moș Crăciun poate fi chemat acasă, la Sibiu. Banii strânși merg către proiecte umanitare
Crucea Roșie Sibiu continuă tradiția închirierii lui Moș Crăciun, oferindu-le familiilor, grădinițelor, școlilor și firmelor posibilitatea de a...
Actualitate
• 1 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Bis Teatru joacă o singură reprezentație a spectacolului „Anotimpuri” la Sibiu în 2026
Un copil de 11 ani descoperă că anotimpurile au fost furate și ascunse într-o pivniță. Hoțul ar putea...
Actualitate
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.