📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Săptămâna trecută, primarul comunei Rășinari, Bogdan Bucur, a făcut primul demers oficial public din județul Sibiu pentru reunirea voluntară a două comune: a trimis o scrisoare de intenție prin care propune alipirea administrativă a Râu Sadului, la un secol de la despărțirea celor două localități. Răspunsul administrației din Râu Sadului a venit trei zile mai târziu: comuna nu dorește comasarea, „nici voluntară, nici impusă”. Primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, susține că reforma trebuie să pornească de la nevoile comunităților, nu de la praguri demografice stabilite la București.
Propunerea din Rășinari este primul exemplu concret de inițiativă locală apărut în județ în contextul reorganizării administrativ-teritoriale discutate la nivel național. Între cele două administrații nu există, deocamdată, negocieri sau un acord de principiu. Scrisoarea lui Bogdan Bucur este o invitație la discuții, iar reacția Râu Sadului arată cât de diferite pot fi pozițiile comunităților vizate de astfel de scenarii.
Rășinariul vrea să discute reunirea după 100 de ani de la despărțire
Scrisoarea de intenție a fost transmisă în 12 noiembrie către Primăria și Consiliul Local Râu Sadului, în atenția primarului Daniel Dumitru Minea, și către Prefectura Sibiu, în atenția prefectului Florian Giubega. Bogdan Bucur propune analizarea unei eventuale reuniri printr-un proces voluntar și transparent, decis de locuitorii ambelor comune.
Râu Sadului a făcut parte din comuna Rășinari timp de mai multe generații, iar în 1926 a devenit comună de sine stătătoare. Centenarul desprinderii administrative a fost marcat împreună de cele două comunități în 11 octombrie 2026, la manifestare participând și corul bisericesc din Rășinari.
„În acest context, apreciem că este important ca localitățile vizate să nu rămână simple subiecte ale unei reforme stabilite la nivel central, ci să aibă posibilitatea de a analiza și propune propriile soluții, în funcție de realitățile locale, de interesele comunităților și de perspectivele lor de dezvoltare. Din această perspectivă, considerăm că reunirea voluntară a comunelor Rășinari și Râu Sadului merită analizată ca o posibilă soluție administrativă, construită prin dialog și decizie locală, înaintea eventualelor schimbări impuse de evoluția cadrului legislativ”, se arată în scrisoarea semnată de primarul Bogdan Bucur.
Edilul consideră că legăturile istorice și culturale pot constitui un punct de plecare pentru o administrație comună. „Prezența rășinărenilor la aceste manifestări, inclusiv prin participarea corului bisericesc la slujba aniversară, a demonstrat că legăturile dintre comunitățile noastre au rămas vii și că există un patrimoniu comun de istorie, tradiție și valori. Considerăm că aceste legături reprezintă un fundament firesc pentru a discuta despre un viitor administrativ comun”, transmite administrația din Rășinari.
Printre avantajele enumerate în scrisoare se numără utilizarea mai eficientă a resurselor publice, coordonarea serviciilor și creșterea capacității de pregătire și implementare a investițiilor. O administrație consolidată ar putea planifica dezvoltarea teritorială și atrage finanțări pentru infrastructură, educație, turism și protejarea patrimoniului natural.
Bucur insistă că demersul nu urmărește preluarea unei comunități de către cealaltă. „Nu privim această propunere ca pe o simplă reorganizare a unor structuri administrative, ci ca pe o oportunitate de a construi o administrație mai eficientă, mai bine pregătită pentru provocările viitoare și mai capabilă să răspundă așteptărilor locuitorilor”, scrie primarul.
Râu Sadului respinge comasarea și invocă lipsa unui drum direct către Rășinari
Poziția administrației din Râu Sadului a fost făcută publică în 15 noiembrie. Primăria condusă de Daniel Dumitru Minea respinge reunirea și susține că localitatea poate funcționa independent.
„Poziția noastră este una clară: nu ne dorim comasarea, nici voluntară și nici impusă, întrucât considerăm că localitatea noastră are capacitatea de a se administra și dezvolta în mod independent. Orice discuție pe această temă va fi însă tratată cu maximă responsabilitate și va avea la bază exclusiv voința locuitorilor comunei”, transmite primarul din Râu Sadului.
Minea invocă situația financiară a comunei: cheltuielile de funcționare ale primăriei ar fi acoperite în proporție de 99% din venituri proprii, iar aparatul administrativ are șapte angajați, remunerați la nivelul salariului minim. Tot el afirmă că bugetul de investiții a crescut de aproape zece ori în ultimii ani, prin atragerea de fonduri europene și guvernamentale.
Primarul argumentează împotriva comasării și prin lipsa unei legături rutiere directe cu Rășinariul, care ar îngreuna organizarea serviciilor publice. În schimb, comuna Sadu, aflată pe aceeași vale și accesibilă pe același drum județean, ar fi un partener mai potrivit pentru colaborări administrative.
„O alternativă reală la desființarea comunelor o reprezintă reducerea numărului de consilieri locali și partajarea unor servicii administrative (contabilitate, achiziții, resurse umane) între primăriile învecinate”, susține administrația din Râu Sadului.
Deși respinge comasarea, Primăria Râu Sadului indică și condițiile pe care le-ar considera esențiale în cazul unor eventuale negocieri: menținerea unui punct de lucru permanent în localitate, cu program zilnic, și garantarea unei părți din buget pentru proiectele de infrastructură, între care canalizarea, alimentarea cu gaze naturale și extinderea rețelei electrice. Mai cere păstrarea școlii primare, a dispensarului medical, a pășunilor, a fondului forestier și a identității culturale locale.
Administrația spune că poate organiza dezbateri publice cu reprezentanții comunelor Rășinari și Sadu, ai Consiliului Județean și ai Prefecturii. Orice comasare voluntară trebuie să aibă acordul locuitorilor, exprimat prin referendum local, subliniază primăria.
Primarul din Sadu: „Decizia trebuie să aparțină cetățenilor, nu unei cifre stabilite la birou”
Primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, vicepreședinte al Asociației Comunelor din România și președintele filialei județene Sibiu a organizației, a publicat săptămâna trecută un editorial despre reforma administrativă și reorganizarea pregătită la nivel național.
Ivan nu respinge comasările voluntare, dar contestă stabilirea unui prag obligatoriu de populație. El susține că fiecare comunitate trebuie să decidă dacă o asemenea schimbare îi aduce avantaje.
„Comasarea voluntară, fără un prag obligatoriu de populație. Acolo unde comunitățile vor și văd un avantaj, să se unească. Decizia trebuie să aparțină cetățenilor, nu unei cifre stabilite la birou”, a transmis primarul din Sadu, redacției Tribuna.
Ivan susține că reforma ar trebui să înceapă cu administrația centrală, agențiile și instituțiile cu atribuții suprapuse, precum și cu serviciile deconcentrate de la nivel județean. În același proces ar trebui inclusă reducerea numărului de consilieri locali, municipali și județeni.
În cazul comunelor mici, primarul consideră că multe probleme administrative pot fi rezolvate prin servicii comune, fără desființarea primăriilor.
„Un specialist în achiziții, un urbanist, un expert în fonduri europene sau un auditor pot lucra pentru cinci-șase comune deodată, prin asociații de dezvoltare intercomunitară sau prin acorduri de cooperare, așa cum permite deja Codul administrativ. Comuna își păstrează primăria, identitatea și decizia, iar expertiza se plătește în comun. Reforma administrativă nu poate fi o operațiune de contabilitate, în care se adună numărul de locuitori, se împart bugetele și se taie primăriile care nu ies la socoteală. În spatele fiecărei cifre există o școală, un dispensar, un drum, o identitate și o comunitate care s-a administrat singură uneori de secole”, scrie Valentin Ivan.
Emil Gherghel, primarul din Bruiu: „Voluntar sigur nu o să o facem”
Bruiu este a treia cea mai mică comună din județul Sibiu după numărul de locuitori, cu 671 de persoane la recensământul din 2021. Primarul Emil Gherghel nu vede avantaje imediate într-o eventuală comasare cu localitățile mai mari din jur și invocă distanțele și starea drumurilor. „Voluntar sigur nu o să o facem. Dacă e impus, atunci vom accepta, ce să facem. Dar noi suntem la 18 kilometri de alte localități mai mari, precum Chirpăr sau Arpaș, iar drumul până acolo este neasfaltat. Aici, în sat ne cunoaștem cu toții, iar când cineva are nevoie de ajutor fie eu, fie viceprimarul ne facem timp și mergem cu mașina unde au nevoie oamenii de aici.”
Edilul susține că administrația a reușit în ultimii doi ani să-și acopere integral cheltuielile curente și să păstreze bani pentru investiții, dar spune că rezultatul a fost posibil prin reducerea drastică a cheltuielilor. „Noi, în ultimii doi ani am reușit să ne autofinanțăm integral, ba chiar am reușit să rămânem și cu niște bani pentru investiții, dar asta este posibil doar pentru că deja am tăiat la sânge fiecare cheltuială pe care o aveam, ca primărie. Avem cinci angajați în toată comuna. Eu cu viceprimarul suntem și pe buldoexcavator și pe tractor. Fiind la margine de județ, până ajunge cineva la noi suntem nevoiți să ne descurcăm singuri, așa că eu deszăpezesc, eu mă urc pe tractor și rezolv ce e de rezolvat”, a declarat Emil Gherghel.
13 comune din Sibiu au sub 1.500 de locuitori
La nivelul județului Sibiu, pragul de 1.500 de locuitori ar include, potrivit recensământului din 2021, 13 dintre cele 53 de comune, cu puțin peste 14.000 de locuitori în total. Cea mai mică este Râu Sadului, cu 514 locuitori, urmată de Ludoș, cu 584, și Bruiu, cu 671.
Lista continuă cu Mihăileni – 973 de locuitori, Marpod – 982, Cârța – 1.042, Apoldu de Jos – 1.184, Cârțișoara – 1.260, Ațel – 1.263, Tilișca – 1.351, Brădeni – 1.368, Boița – 1.410 și Chirpăr – 1.489. Merghindeal, cu 1.502 locuitori, este imediat peste prag.
Pentru programul său, Ministerul Dezvoltării a folosit datele populației din 2023 și a identificat 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Ministrul Alexandru Stoica a estimat că, folosind datele din 2025, numărul ar putea ajunge la aproximativ 455.
În discuțiile PSD apare și un scenariu mai larg. Grupul de lucru coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea analizează variante pentru comune cu mai puțin de 1.500, 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori. La pragul de 3.000, 37 dintre cele 53 de comune sibiene ar intra în această categorie, potrivit datelor recensământului din 2021.
Investiții de patru miliarde de lei și impozite reduse cu până la 50%
Ministerul Dezvoltării pregătește programul „START Reforma Administrativă”, prin care Guvernul vrea să încurajeze asocierea și comasarea voluntară a localităților mici. Ministrul Alexandru Stoica a anunțat un buget de patru miliarde de lei, de la bugetul de stat: două miliarde în 2027 și alte două miliarde în 2028.
Banii ar urma să finanțeze investiții în infrastructură și servicii publice în localitățile care aleg să se unească: drumuri de legătură, rețele de apă și canalizare, alimentare cu gaze, centre medicale și școli. Ministrul a anunțat și o facilitate fiscală pentru locuitori: reducerea cu până la 50% a impozitelor pe clădiri și terenurile din intravilan.
„Într-o primă etapă, până la 1 martie 2027, vorbim de comasarea voluntară, cu un program de investiții și cu facilități fiscale pentru oamenii din localitățile care aleg să se comaseze voluntar, cu o reducere a impozitelor până la 50% pe clădirile și pe terenurile intravilane”, a declarat Alexandru Stoica, la Botoșani.
Ministrul a spus că proiectul programului urma să fie lansat în consultare publică pentru zece zile, apoi transmis Guvernului. Calendarul prezentat de minister prevede inițierea referendumurilor locale până la 1 martie 2027 și aplicarea măsurilor din 2028. Stoica a vorbit și despre o a doua etapă, după 1 martie 2027, în care reorganizarea ar urma să fie făcută prin asumarea răspunderii Guvernului, ceea ce ar însemna comasări obligatorii pentru localitățile vizate. Forma acestei etape și criteriile de selecție nu sunt definitive.
PSD susține că reforma ar trebui să ducă la administrații cu bugete și capacitate mai mari pentru investiții și servicii publice mai bune. Benea a spus că procesul ar trebui încheiat în martie 2027 și că analiza ar putea viza inclusiv orașele care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.
Foto: Răzvan NEGRU
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Cosmin PAL
b.o.n.
Vlad IGNAT
Mihai POPA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Adrian POPESCU