Sibiul, pe locul 3 național la numărul de locuințe construite. Apartamentele s-au scumpit, iar tranzacțiile au ajuns la minimul ultimilor cinci ani

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Municipiul Sibiu ocupă locul al treilea în clasamentul marilor orașe din România privind numărului de locuințe finalizate raportat la populație, cu 61,8 locuințe la 1.000 de locuitori în perioada 2016–2025. Pe plan național, doar Brașovul și Cluj-Napoca au înregistrat un ritm mai ridicat, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. În același timp, prețurile apartamentelor din Sibiu s-au dublat în șase ani, iar în 2025 numărul tranzacțiilor imobiliare din județ a coborât la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. 

Datele oficiale conturează imaginea unei piețe rezidențiale în care dezvoltarea imobiliară a fost semnificativă în raport cu populația, însă creșterea prețurilor și reducerea numărului de tranzacții indică o evoluție mai complicată a pieței. La nivel național, în perioada 2016–2025 au fost finalizate în total 636.310 locuințe. Numărul acestora a atins un vârf în 2022, când au fost livrate aproximativ 73.300 de unități, după care a scăzut în următorii trei ani, până la circa 59.000 în 2025. 

Sibiul, înaintea Bucureștiului și Timișoarei 

În perioada 2016–2025, în Municipiul Sibiu au fost finalizate 61,8 locuințe la 1.000 de locuitori. Orașul ocupă astfel locul al treilea în clasamentul marilor centre urbane din România, după Brașov, cu 94 de locuințe la 1.000 de locuitori, și Cluj-Napoca, cu 88 de locuințe terminate. 

Sibiul se situează înaintea Oradei, care a înregistrat 58,1 locuințe la 1.000 de locuitori, a Bucureștiului, cu 52,5, și a Timișoarei, cu 50,1. Constanța și Iași se află mai jos în clasament, cu 43,2, respectiv 38,8 locuințe la 1.000 de locuitori. La capătul inferior al ierarhiei se află Ploiești, cu 8,1 locuințe la 1.000 de locuitori, Brăila, cu 10,2, și Baia Mare, cu 11 locuințe dezvoltate la fiecare mie de locuitori, în intervalul de timp analizat.  

Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne de departe cel mai mare centru imobiliar al țării ca volum. În Capitală au fost finalizate 93.850 de locuințe în cei zece ani analizați. Urmează Cluj-Napoca, cu aproximativ 25.200 de unități, și Brașov, cu 22.300. Aceste cifre arată diferența dintre dimensiunea absolută a pieței și intensitatea construcțiilor raportată la numărul locuitorilor. 

România a construit peste 636.000 de locuințe într-un deceniu 

În România au fost finalizate 636.310 locuințe în perioada 2016–2025, echivalentul unei medii de 32,9 locuințe la 1.000 de locuitori. Potrivit analizei Cushman & Wakefield Echinox, ritmul de construire plasează România aproape de nivelul Germaniei, Slovaciei și Cehiei, raportat la populație.  

Germania a înregistrat în ultimiii 10 ani 33,6 locuințe finalizate la 1.000 de locuitori, Slovacia 34,4, iar Cehia 31,5. Cele mai multe case au fost construite în Polonia, unde au fost finalizate, ître 2016 și 2025, 55,2 locuințe la fiecare mie de locuitori, în Franța 52,8, în Finlanda 62,8, iar în Țările de Jos 39. La polul opus, statistica arată că au fost construite doar 26,2 de case la mia de locuitori în Bulgaria, 23,9 în Marea Britanie, 18,2 în Ungaria, 16,4 în Spania și 15,7 în Portugalia. 

Vârful construcțiilor a fost atins în 2022 

Numărul locuințelor finalizate în România a crescut de la aproximativ 52.200 în 2016 la un maxim de 73.300 în 2022. Ulterior, tendința s-a inversat. În 2023, la nivel național, au fost finalizate aproximativ 71.000 de locuințe, în 2024 circa 61.000, iar în 2025 aproximativ 59.000. Prin urmare, volumul livrărilor din 2025 a fost cu aproximativ 19,5% sub nivelul maxim din 2022. Chiar și așa, numărul locuințelor finalizate în 2025 a rămas cu circa 13% peste cel din 2016. 

Reducerea nu a fost uniformă în toate centrele urbane. În București au fost finalizate 9.361 de locuințe în 2025, față de un maxim de 13.834 în 2023. Chiar și după scădere, numărul locuințelor livrate în Capitală a fost cu aproape 144% mai mare decât în 2016, când au fost finalizate doar 3.838 de unități. În alte mari orașe, diferențele față de anii de vârf sunt mai pronunțate. Cluj-Napoca a înregistrat 957 de locuințe finalizate în 2025, comparativ cu maximul de 4.175 din 2019. În Brașov au fost livrate 1.283 de unități, față de 3.098 în 2020. Timișoara a ajuns la 793 de locuințe finalizate în 2025, comparativ cu 1.787 în 2021, iar Iașiul a înregistrat 780, față de un maxim de 1.908 în 2019.  

Prețurile apartamentelor din Sibiu s-au dublat în șase ani 

Pe de altă parte, analiza datelor arată că dezvoltarea rezidențială din Sibiu a venit la pachet cu o creștere puternică a prețurilor. Potrivit celor mai recente date, prețurile apartamentelor din Sibiu s-au dublat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025.  

Cu toate acestea, creșterea prețurilor solicitate nu înseamnă automat că toate apartamentele s-au vândut la valori duble și nici că toate cartierele au avut aceeași evoluție, ci reprezintă o media a prețurilor solicitate în anunțurile imobiliare din județ. De cele mai multe ori, prețurile din anunțuri sunt diferite de cele finale de tranzacționare și pot varia în funcție de suprafață, vechimea clădirii, starea locuinței, dotări și amplasament. Un număr mare de locuințe construite în zece ani nu garantează că oferta disponibilă în prezent este suficientă pentru toate categoriile de cumpărători.  

Cât costă un apartament în funcție de cartier 

Diferențele dintre cartiere arată că prețul unei locuințe în Sibiu poate varia considerabil chiar și atunci când este raportat la aceeași suprafață. La finalul lunii septembrie 2026, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare în Municipiul Sibiu ajunsese la 2034 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 7,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. 

La nivelul cartierelor, cele mai accesibile zone erau Broscărie, cu un preț mediu solicitat de aproximativ 1.609 euro pe metru pătrat, Veterani, cu 1.639 de euro, și Ștefan cel Mare, cu 1.682 de euro pe metru pătrat. La polul opus se afla zona centrală, unde media ajungea la 2.263 de euro pe metru pătrat, urmată de Calea Dumbrăvii, cu 2.141 de euro, și zona Tineretului, cu 2.038 de euro, potrivit datelor Imobiliare.ro. 

Diferența dintre media prețurilor solicitate în zona centrală și cea din Broscărie era de 654 de euro pe metru pătrat. Pentru un apartament de 55 de metri pătrați, aplicarea acestor medii ar însemna o diferență de aproape 36.000 de euro între cele două zone. 

În 2025, cele mai puține tranzacții din ultimii cinci ani 

Un alt indicator relevant pentru piața imobiliară din Sibiu arată că activitatea pieței imobiliare din județ s-a redus semnificativ în ultimul an. În 2025, la nivelul județului, au fost înregistrate 8.480 de tranzacții imobiliare, cel mai mic număr din ultimii cinci ani, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. 

Scăderea nu a început însă doar în ultimul an. Datele oficiale includ tranzacții cu terenuri și alte categorii de imobile, nu doar vânzări de apartamente și case și arată că, după creșterea numărului de tranzacții în 2020 și 2021, piața a intrat pe o tendință descendentă în anii următori, iar în 2025 a ajuns la cel mai redus nivel din intervalul analizat. Un nivel mai mic a fost consemnat în 2019, când au fost înregistrate 7.665 de tranzacții. Totuși, asociată cu scumpirea apartamentelor, reducerea activității tranzacționale este un element relevant pentru înțelegerea pieței locale. 

Aceeași tendință a fost observată și la nivel național. În 2025, în România au fost înregistrate aproximativ 628.000 de tranzacții imobiliare, cu peste 20.000 mai puține decât în 2024, când totalul a fost de aproximativ 643.000, potrivit datelor ANCPI.