De la Caspari și Țara Vinului la Astronautul Pitz, Mediaș își transformă istoria într-un proiect de dezvoltare turistică

Mediaș încearcă să-și recupereze locul pe harta turistică a Transilvaniei printr-o strategie care adună, într-o singură poveste, peste 800 de ani de istorie viticolă, cetatea medievală, moștenirea lui Hermann Oberth și istoria industriei gazului metan. „Mediaș – Nucleul Transilvaniei” este conceptul sub care orașul își reconstruiește identitatea turistică, iar Turrepitz, paznicul cetății, primește patru noi ipostaze: Astronautul Pitz, Cavalerul Pitz, Somelierul Pitz și Gazistul Pitz. În centrul proiectului rămâne însă vinul și ambiția de a readuce la viață vechea „Țară a Vinului”. „Cred că România are o șansă reală cu turismul și cu vinul”, spune Octavian Isăilă, organizatorul Weinfest Mediaș și președintele CCIA Sibiu.

Mediaș caută din nou drumul spre centrul Transilvaniei și începe cu o recuperare de memorie.

Vinul, cetatea, gazul metan și Hermann Oberth sunt patru istorii aparent diferite, dar pe care promotorii locali încearcă să le adune sub aceeași umbrelă: „Mediaș – Nucleul Transilvaniei”. Weinfest, festivalul ajuns în 2026 la nouă ani, este unul dintre instrumentele prin care această strategie încearcă să treacă din proiect în realitatea orașului. Ediția din acest an s-a desfășurat între 18 și 20 septembrie, în Piața Castelului.

„Weinfest este pentru noi, în primul rând, un vector de promovare. Un vector de promovare a istoriei și a potențialului pe care îl are Mediașul și, în acest moment, a conceptului de promovare turistică «Mediaș – Nucleu al Transilvaniei»”, explică Octavian Isăilă.

Strategia pleacă de la istoria vinului, dar nu se oprește aici. „Am început cu istoria vinului și continuăm cu celelalte povești ale orașului, pentru că noua strategie de promovare multiconcept conține patru concepte mari care pot duce Mediașul la nivel internațional din punct de vedere turistic.”

Turrepitz își cheamă ajutoare: astronautul, cavalerul, somelierul și gazistul

Firul care leagă aceste istorii este Turrepitz, paznicul cetății, transformat dintr-un personaj local într-un instrument de storytelling turistic.

Începând din acest an, povestea se extinde. „De anul acesta avem patru personaje noi. Îl aveam deja pe Turrepitz, paznicul cetății, iar începând din acest an conceptul primește încă patru personaje: Astronautul pitz, Cavalerul pitz, Somelierul Pitz și Gazistul Pitz”, explică Octavian Isăilă.

Fiecare deschide o ușă către o parte a identității Mediașului: Cavalerul către cetatea medievală, Astronautul către Hermann Oberth, Gazistul către industria care a marcat economia orașului, iar Somelierul către istoria viticolă.

Turrepitz devine astfel ghidul imaginar printr-un oraș care încearcă să transforme patrimoniul în produs turistic.

De la Hermann Oberth la gazul metan

În spatele personajelor există istorii pe care Mediașul încearcă să le readucă în circuitul turistic.

„Avem povestea lui Hermann Oberth, Casa Memorială Hermann Oberth și întreaga sa istorie. Avem gazul metan, Muzeul Gazelor Naturale și istoria acestei industrii”, spune Isăilă.

În cazul lui Oberth, proiectul a trecut deja granițele țării. Organizația implicată în promovarea Mediașului a semnat un parteneriat cu Fundația Hermann Oberth din Germania pentru promovarea moștenirii savantului și a potențialului turistic asociat acesteia.

Promovarea este construită inclusiv pentru piețe diferite. Au fost realizate piese muzicale dedicate lui Oberth și cetății, în română, engleză și germană, adaptate publicului căruia îi sunt adresate.

În centrul poveștii rămâne Țara Vinului

Dincolo de cetate, gaz și explorarea spațiului, proiectul de renaștere a Mediașului are însă o rădăcină puternic economică: viticultura.

Mediașul se află în Podgoria Târnave, într-un teritoriu cu o istorie viticolă de peste 800 de ani, pe care Isăilă îl revendică prin vechea denumire de „Țara Vinului”.

Miza nu este doar recuperarea trecutului. În jurul Mediașului există din nou plantații și producători, dar și suprafețe care ar putea readuce vița-de-vie pe dealurile de pe care aceasta a dispărut.

„În urmă cu câțiva ani am avut o întâlnire la care au participat reprezentanți ai ADS și ai organizațiilor din domeniul vitivinicol. La acel moment se vorbea despre aproximativ 700 de hectare disponibile pentru concesionare și investiții în viticultură. M-aș bucura să găsim investitori care să vină și să investească efectiv în această zonă. La Moșna, de exemplu, știu că existau peste 100 de hectare disponibile. Acolo a fost viță-de-vie și cred că terenul mai este încă disponibil pentru concesiune. Ar fi păcat să se facă reconversia acestor suprafețe doar pentru a fi folosite în alte scopuri și să pierdem astfel o istorie viticolă de peste 800 de ani. La momentul discuțiilor, oamenii au înțeles acest lucru și au spus că vor încerca să păstreze specificul zonei. Suntem în zona care, cu sute de ani în urmă, era numită „Țara Vinului” și cred că trebuie să rămânem în Țara Vinului. La Mediaș există o plantație nou înființată de aproximativ 40 de hectare – Frauendorf, în comuna Axente Sever. Alte plantații sunt la Șeica Mică, Băgaciu și în localitățile din jur. Zona începe să renască și din punct de vedere vitivinicol”, mai arată Isăilă.

Casa Caspari: de la istoria vinului la Muzeul Vinului Transilvaniei

Piesa care ar putea ancora fizic această poveste este Casa Caspari. Istoria familiei arată și dimensiunea economică pe care viticultura a avut-o cândva la Mediaș.

„Casa Caspari reprezintă o parte importantă din istoria viticolă a orașului. La un moment dat, Caspari avea peste 450 de hectare de material săditor viticol și peste 1.000 de angajați și făcea export în Europa cu vagoanele.”

Clădirea a fost pusă la dispoziția asociației pentru 49 de ani, iar aici ar urma să fie construit Muzeul Vinului Transilvaniei. Este proiectul care poate transforma memoria recuperată în infrastructură turistică.

„Visul meu este să văd Muzeul Vinului la Mediaș, iar când voi ieși la pensie să stau la poartă, să aștept turiștii și să le povestesc despre istoria vinului. Să facem o degustare și să le arătăm ce a însemnat Mediașul pentru Europa și chiar pentru întreaga lume în ceea ce privește viticultura și replantarea viței-de-vie”, explică Octavian Isăilă.

O cursă pentru salvarea memoriei locale

Recuperarea acestei istorii a fost și o cursă contra cronometru. „Cred că am recuperat o mare parte din această gaură de aproximativ 70 de ani pe care am avut-o în păstrarea memoriei locale. Dacă mi-aș propune astăzi să fac ceea ce am început în 2005, probabil că nu aș mai reuși. Aproximativ 80% dintre oamenii de la care am obținut informații și documente și datorită cărora avem astăzi acest potențial documentar pentru muzeu nu mai sunt printre noi”, recunoaște promotorul istoriei locale a Mediașului.

Acum provocarea este transformarea arhivei într-un muzeu funcțional. Clădirea are aproximativ 800 de metri pătrați construiți și 1.200 de metri pătrați de teren. Este nevoie de renovarea fațadei și interioarelor și de amenajarea muzeului, a unei săli de degustare, a cramei și a vechiului depozit. Din fondurile strânse până acum a fost renovat acoperișul.

Weinfest, festivalul care unește

În această strategie, Weinfest funcționează ca vitrină. Și, paradoxal, organizatorii nu vor neapărat un festival mai mare.

„Din punct de vedere al dezvoltării, nu ne propunem neapărat să avem mai mulți parteneri. Cred că vom păstra această formulă. Avem în fiecare an 12 căsuțe: două pentru gastronomie și zece pentru producătorii de vin”, – Isăilă. „Producătorii de vin nu plătesc nimic pentru participarea la eveniment, pentru că vrem să ne poziționăm ca un sprijin pentru producători și pentru dezvoltarea culturii vinului în rândul oamenilor, tocmai în contextul acestei rupturi de aproximativ 70 de ani despre care vorbeam.”

Este un model în care creșterea nu este măsurată doar în numărul expozanților, ci în capacitatea festivalului de a reconecta orașul cu propria identitate.

Capital privat pentru recuperarea unei istorii publice

Deocamdată, o parte importantă a acestei renașteri este susținută privat. Weinfest este finanțat prin sponsorizări, parteneriate și contribuția comunității, iar accesul la ediția din acest an s-a făcut printr-o donație destinată evenimentului și proiectelor asociației.

„Noi ne-am asumat rolul de a crea acest concept, pe care între timp l-am și înregistrat la EUIPO, și de a promova Mediașul prin intermediul asociației, deocamdată din bani privați”, explică Octavian Isăilă.

Companiile locale mai mici contribuie deja, iar următoarea miză este atragerea într-o măsură mai mare a marilor companii din Mediaș, mai ales că Weinfest va ajunge anul viitor la zece ani. „Cred că România are o șansă reală cu turismul și cu vinul. În același timp, cred că ar trebui să mizăm mult mai mult pe producția industrială și pe sprijinirea companiilor românești.”

Articol publicat în ediția print din 24 septembrie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară