Președintele Comisiei Naționale de Arheologie: ”Prin Noul Cod putem simplifica procedurile administrative; nu putem simplifica realitatea arheologică”

Noul Cod al Construcțiilor, Legea 169/2026, laudat pentru simplificarea birocrației, ascunde o bombă cu ceas pentru patrimoniul național. Avertismentul vine chiar de la vârful arheologiei românești, de la președintele Comisiei Naționale de Arheologie, prof. univ. dr. Marian Țiplic.

Potrivit sibianului, actul normativ, deși necesar, prezintă necorelări grave care riscă să ducă la distrugeri ireversibile dacă normele de aplicare nu sunt clarificate urgent, înainte ca practica administrativă să creeze precedente.

Profesorul indică patru capcane majore:

„Deși legea spune la art. 284 alin. (1) că siturile sunt protejate, ordinul de aplicare OMC 3167/2026 verifică doar dacă imobilul este «monument istoric». Nimeni nu mai întreabă obligatoriu: Este clădirea într-un sit arheologic? Are cod RAN? Este zonă cu potențial arheologic?”; „Pentru un inginer, desfacerea unei pardoseli, un șanț de drenaj sau o fundație par intervenții minore care primesc «acord scris». Pentru o biserică medievală, aceeași lucrare poate însemna distrugerea unei cripte, a unor morminte, a fundațiilor unei bazilici anterioare și a unor straturi arheologice intacte.”; „Trecerea unui termen administrativ nu poate ține loc de evaluare de specialitate. În arheologie, dacă excavatorul a distrus contextul, informația e pierdută definitiv. Acordul tacit nu poate fi temei legal pentru intervenția într-un sit. Dacă o instituție nu răspunde în termen și legea dă «acord tacit», iar sub beton era un cimitir medieval, recuperarea nu mai este posibilă.”;  „O biserică, o cetate, o biserică fortificată, o curte boierească sunt SIMULTAN monument istoric ȘI sit arheologic. Regimurile nu se anulează, se completează. Acum nu este clar delimitată competența între DJC, CNMI și Comisia Națională de Arheologie.”

Corecțiile lui Țiplic

Președintele Comisiei Naționale de Arheologie nu cere blocarea șantierelor și nici avize în plus, ci patru clarificări simple în norme: introducerea verificării obligatorii a regimului arheologic și a codului RAN la începutul dosarului, un regim clar pentru imobilele cu dublă protecție – monument și sit, un regim special pentru orice intervenție care atinge solul, subsolul, pardoselile istorice, criptele și fundațiile, precum și precizarea expresă că acordul tacit nu înlătură obligațiile din legislația patrimoniului arheologic.